Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti a anunţat în data de 12 februarie 2015, că românii care au muncit în lagărele naziste pot beneficia de o "pensie de ghetou" din partea statului german, în baza unei legi care este în vigoare din 1997. Această decizie a fost luată în iulie 2014, după ce legea germană a fost modificată. Atunci, domeniul de aplicabilitate al legii a fost extins şi plata retroactivă de pensii a devenit posibilă, începând cu iulie 1997.
Din România pot beneficia de "pensiile de ghetou" romii deportaţi în Transnistria din ordinul mareşalului Ion Antonescu. Deportarea romilor s-a făcut prin două operaţiuni. Prima a început în data de 1 iunie 1942 şi a fost finalizată pe 15 august 1942. Atunci au fost deportaţi 11.441 de romi nomazi din care 2.352 bărbați, 2.375 femei și 6.714 copii. În cea de-a doua etapă au fost deportaţi 13.176 de romi din care 3.187 bărbați, 3.780 femei și 6.209 copii. Operaţiunea s-a încheiat oficial pe 16 septembrie 1942, dar ulterior au mai fost deportaţi câteva sute de romi care au reuşit să scape iniţial.
Din cei aproximativ 25.000 de romi deportaţi în Transnistria, peste 11.000 au fost omorâţi. Genocidul romilor în Transnistria nu s-a produs prin execuții, ca în cazul evreilor. Ei au fost lăsați să moară de foame, frig şi diverse epidemii apărute în urma condițiilor inumane la care au fost supuși.
De atunci au trecut aproximativ 73 de ani. Pentru a compensa suferinţa oamenilor, statul german a anuţat că oferă pensii pentru toate persoanele deportate, dar care pot demonstra că au muncit în lagărele naziste. "Pensiile de ghetou nu reprezintă recompense sau despăgubiri pentru suferinţa profundă, generală îndurată de cei persecutaţi, ci reprezintă o pensie plătită pentru munca desfăşurată într-un ghetou", specifică Ambasada Germaniei la Bucureşti.
Filiera Cioabă intră în acţiune
În urma acestui anunţ, aşa zisul rege al romilor, Dorin Cioabă, a decis să profite din plin de pe urma oamenilor deportaţi. Sub masca unui gest onorabil, regele Dorin Cioabă, a anunţat că se va ocupa personal de transmiterea dosarelor în Germania pentru ca oamenii să beneficieze de banii cuveniţi, conform legislaţiei germane. Dar, nu pe gratis!
Fiecare persoană care dorea să îşi depună dosarul de pensie a fost taxată de Cioabă cu suma de 200 de lei, drept consultanţă, pe cabinetul său de mediator. Pe lângă această taxă, oamenii susţin că mai plăteau în jur de 500 de lei pentru copii xerox şi alte demersuri organizatorice.
La începutul lunii aprilie 2015, Cioabă a anunţat că a strâns deja peste 30.000 de dosare ale oamenilor care au suferit in Transnistria. Doar din taxa oficială acesta a încasat pe cabinetul său de mediator o sumă de şase milioane de lei, adică în jur de 1,5 milioane de euro. Bani pentru care ar trebui să plătească impozit. Pe lângă aceşti bani se pare că a mai încasat câteva milioane de euro din taxa nedeclarată. Dar de unde a scos regele Cioabă 30.000 de dosare, în condiţiile în care au supravieţuit doar 14.000 de romi genocidului din Transnistria?
Procuri Speciale pentru 30% din pensiile deportatilor!
Dorin Cioabă a devenit unul dintre cele mai controversate personaje în rândul comunităţilor de romi şi nu numai. Chipurile om cu frica lui Dumnezeu, nu ratează nici o ocazie prin care să-i păcălească şi pe romii care au supravieţuit tratamentelor inumane din lagărele transnistrene.
Publicaţia mariustuca.ro a atras atenţia asupra acestei scheme prin care se încearcă obţinerea de bani de la statul german, încă din 3 iunie a.c., dată la care a fost publicat articolul "Filiera Regelui. Morţii şi suferinţa romilor supravieţuitori din lagărele din Transnistria, transformate în afacere de Dorin Cioabă." Atunci, măria sa, Cioabă îi punea pe romi să semneze în alb, dar şi o procură în limba germană al cărui conţinut tradus în română este următorul: "Dau prezenta împuternicire pentru a fi reprezentat în faţa Caselor de Pensii germane cu privire la pensie (plăţi retroactive, recunoaşterea perioadei de asigurare, cerere pentru pensie). Persoanele împuternicite de mine au dreptul de a da toate lămuririle relevante şi de a recurge la toate măsurile legale necesare. Persoanele împuternicite de mine dispun de dreptul de a intra în posesia banilor şi sunt de asemenea îndreptăţite să-şi stabilească onorariul de succes şi să încaseze banii.”
În urma apariţiei articolului, Dorin Cioabă, şi-a schimbat metoda de lucru. Acum romii sunt trimişi la notar să dea o Procură Specială prin care biroul de mediere „Dorin Cioabă” să primească de la fiecare persoană reprezentată de acesta un procent de 30% din pensia pe care oamenii o vor încasa retroactiv din Germania.
Un astfel de caz este al bătrânului Ioan Vieru în vârstă de 85 de ani. Acesta locuieşte în satul Stamate, comuna Fîntânele, din judeţul Suceava. Potrivit documentelor oficiale intrate în posesia noastră, Ioan Vieru a semnat o Procură Specială în care se precizează că biroul de mediere „Dorin Cioabă” este mandatat pentru obţinerea banilor care i se cuvin ca despăgubiri pentru deportaţi. „De asemenea, declar că sunt de acord ca un procent de 30% din sumele de bani pe care le voi primi să fie reţinute de biroul mediatorului mai sus menţionat cu titlu de onorariu pentru serviciile prestate”. Procura este autentificată de Biroul Individual Notarial Cuciureanu Alexandru Claudiu.
Timp de două săptămâni, am încercat să obţinem şi punctul de vedere al regelui Dorin Cioabă, dar acesta nu a binevoit să răspundă la telefonul mobil.
Conectat la Fundaţia „Remebrance Responsibility and Future" din Germania
Interesant, pentru ca măria sa, Dorin Cioabă să aibă un control mai eficient asupra banilor destinaţi romilor, victime ale nazismului, a devenit membru în Consiliul de Administraţie al fundaţiei „Remebrance Responsibility and Future” din Germania, din partea organizaţiilor Sinti şi Roma. La fiecare şase luni se schimbă cu Silvio Peritore.
Din Consiliul de Administraţie al acestei fundaţii mai fac parte ministrul de Finanţe al Germaniei, Kurt Bley, ministrul de stat Lucia Puttrich, ambasadori şi diplomaţi, dar şi reprezentanţ ai Israel, SUA, Rusia, Polonia, Ucraina, Belarus, Cehia.
Această fundaţie are un capital de 5,2 miliarde de euro, la care a contribuit în mod egal Fundaţia Industriei din Germania şi Guvernul German. Anual, fundaţia "Remebrance Responsibility and Future” încasează dobânzi de opt milioane de euro. Aceşti bani sunt utilizaţi pentru finanţarea programelor şi proiectelor internaţionale care au ca scop examinarea critică a istoriei, munca in folosul drepturilor omului, dar şi angajamentul faţă de victimele naţional-socialismului.
