Echinocţiul de toamnă, momentul care marchează începutul toamnei astronomice, când noaptea este egală cu ziua, s-a produs în acest an duminică, la ora 04:54 (ora României), informează site-ul Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.
Echinocţiul are loc de două ori pe an. Primul este când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, la 21 martie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera nordică şi echinocţiul de toamnă în cea sudică. Al doilea echinocţiu al anului este când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, la 23 septembrie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera sudică şi echinocţiul de toamnă în emisfera nordică.
O dată cu producerea acestui fenomen astronomic, orele de lumină încep să scadă, până la solstiţiul de iarnă din data de 22 decembrie.
În credinţa populară, echinocţiul de toamnă păstrează amintirea unui străvechi început de an, care este marcat de moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă, de origine neolitică, peste care părinţii bisericii creştine au suprapus moartea, numită Adormirea şi naşterea Fecioarei Maria.
După aproape un ciclu lunar de la moartea Fecioarei, creştinii îi celebrează naşterea. Unele obiceiuri ale sărbătorii au fost preluate de următoarea sărbătoare din calendarul creştin. Este vorba despre Înălţarea Sfintei Cruci, din data de 14 septembrie.
La aceste sărbători se desfăşoară numeroase practici cultice, profilactice şi economice (observaţii astronomice şi pronosticuri meteorologice, culegerea plantelor de leac), potrivit etnologului Ion Ghinoiu.
Din punct de vedere astral, pe 23 septembrie, în ziua echinocţiului de toamnă 2018, Soarele păraseşte zodia Fecioarei şi intră în Balanţă.
Debutul toamnei astronomice marchează, în acest an, şi o răcire accentuată a vremii, potrivit meteorologilor.
