Decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale este considerată evenimentul anului de 28% dintre români, fiind urmată de intrarea completă a României în Schengen de la 1 ianuarie 2025, de clasarea lui Călin Georgscu pe locul 1 în turul 1 al alegerilor prezidenţiale şi de creşterea pensiilor, relevă un sondaj IRES privind bilanţul anului 2024. 43% dintre români consideră însă că decizia CCR a afectat preponderent negativ România, pe locul al doilea din acest punct de vedere aflându-se creşterea preţurilor, urmată de clasarea lui Călin Georgscu pe locul 1 în turul 1 al alegerilor prezidenţiale şi de guvernarea PSD-PNL Aproape un sfert dintre cei chestionaţi spun că au simţit uşurare după decizia CCR, în timp ce 17% au simţit furie, 16% - revoltă.
Întrebați care este evenimentul pe care îl consideră că ar fi afectat preponderent negativ România, în 2024, mai mult de patru din zece români indică tot anularea turul întâi al alegerilor prezidențiale. Unul din cinci români crede că acest eveniment este creșterea prețurilor, iar pentru 18% este clasarea lui Călin Georgescu pe primul loc în turul întâi al alegerilor prezidențiale. 7% dintre participanții la studiu cred că guvernarea PSD-PNL este evenimentul care a marcat negativ România în 2024, pentru 5% acest eveniment este reprezentat de amânarea repetată a intrării României în Schengen, iar pentru câte 2% intrarea în Parlament a Partidului Oamenilor Tineri sau alegerea lui Donald Trump.
Decizia Curții Constituționale a României de a anula turul întâi al alegerilor prezidentiale este considerată bună de puțin peste o treime (35%) dintre participanții la sondaj, în timp ce peste șase din zece români consideră că a fost o decizie proastă.
Vârstnicii, respondenții cu studii superioare, cei care locuiesc în mediul urban sau în Moldova, persoanele care au o perspectivă optimistă asupra direcției în care merge România, dar și votanții PSD, PNL, USR sau cei care ar fi votat cu Elena Lasconi în turul al doilea al prezidențialelor sunt în proporții mai ridicate favorabili deciziei CCR.
În schimb, respondenții cu vârste de cel mult 50 de ani, persoanele cu educație scăzută sau cel mult medie, votanții AUR și cei ai POT, dar și intervievați care l-ar fi votat pe Călin Georgescu în turul doi consideră proastă decizia CCR, în proporții mai ridicate decât media.
Atunci când sunt întrebați despre sentimentul pe care l-au resimțit în urma deciziei CCR de anulare a turului întâi al alegerilor, aproape un sfert dintre respondenți au menționat „ușurare”, în timp ce 17% au indicat „furie”, 16% „revoltă”,15% „regret”, iar 15% „teamă”. 5% spun că au simțit „fericire”, 3% „dezamăgire”, 1% „indiferență” și 1% „nesiguranță/îngrijorare”.
La întrebarea ”Gândindu-vă retrospectiv la anul care se încheie (2024), care dintre următoarele credeţi că poate fi considerat evenimentul anului 2024 în România?”. 28% dnte ce chestonaţi au indicat decizia ccr de anulare a alegerilor. prezidenţiale , 18% - intrarea completă a României în Schengen de la 1 ianuarie 2025, 18% - clasarea lui Călin Georgscu pe locul 1 în turul 1 al alegerilor prezidenţiale şi 14% - creşterea pensiilor.
Repondenţilor li s-a solicitat ca, dintr-o listă de evenimente petrecute în anul 2024 să spună care dintre acestea consideră că ar fi afectat preponderent negativ România, răspunsurile fiind: decizia CCR de anulare a turului 1 al alegerilor prezidenţiale - 43%, creşterea preţurilor - 20%, clasarea lui Călin Georgscu pe locul 1 în turul 1 al alegerilor prezidenţiale - 18%, guvernarea PSD-PNL - 7%.
Politicienii – din nou repetenți la încredere
Încrederea în profesii rămâne pozitivă (foarte multă încredere și multă încredere) și în acest an pentru: pompieri (92%), specialiști în IT (71%), ingineri (69%), asistenții medicali (67%), medici (63%), ofițeri de armată (56%), preoți (55%), funcționari bancari (55%), economiști (54%) și profesori (54%).
Românii îi plasează în topul încrederii pe ultimele poziții pe avocați (45%), pe polițiști (43%), pe judecători (38%) și pe jurnaliști (31%). Pe ultimul loc în topul încrederii se află, și în acest an, politicienii, doar unul din zece români are multă și foarte multă încredere în aceștia.
Cei mai lipsiți de încredere în politicieni sunt personale cu vârste între 36 și 50 de ani, cu studii superioare, votanți ai AUR și ai USR, dar și cei ai lui Călin Georgescu.
Ierarhia încrederii nu a înregistrat o dinamică semnificativă față de anul 2023; inginerii și funcționari bancari au urcat două locuri, iar ofițerii de armată, economiștii și polițiștii au coborât, fiecare, câte două locuri. Însă din perspectivă procentuală, există profesii care pierd în jur de 10% din încrederea favorabilă; este cazul: jurnaliștilor (cu o scădere de 12 puncte procentuale), ofițerilor de armată (-10%) sau al judecătorilor (-9%). Pe de altă parte, specialiștii în IT se bucură de o creștere a încrederii cu 9 puncte procentuale, inginerii cu 5 puncte procentuale, iar funcționarii bancari cu 4 puncte procentuale.
Lipsa de încredere a oamenilor în politicieni este ilustrată și de modul în care aceștia au perceput anul care tocmai se încheie pentru România.
Șase din zece români cred că 2024 a fost un an mai rău decât 2023 pentru România din perspectiva politicii și a guvernării țării. Doar unul din zece participanți la studiu crede că acest an a fost mai bun decât anteriorul, în timp ce un sfert dintre respondenți cred că a fost la fel.
Din punct de vedere economic, 2024 a fost mai rău decât 2023 pentru România, spun peste jumătate dintre respondenți, un sfert cred că a fost la fel cu 2023, iar 17% sunt de părere că a fost un an mai bun decât anteriorul.
Politica externă este aspectul evaluat pozitiv sau neutru într-o măsură mai mare, comparativ cu precedentele dimensiuni. 35% dintre intervievați cred că 2024 a fost la fel ca și 2023, 18% cred că a fost mai bun și doar 35% sunt de părere că anul acesta a fost mai rău pentru România decât anteriorul.
În privința tuturor celor trei dimensiuni investigate, percepțiile pozitive cu privire la anul 2024 pentru România se regăsesc în proporții mai ridicate în rândul respondenților tineri, dar și în rândul vârstnicilor, celor care cred că România merge într-o direcție bună, printre votanții USR și cei ai PSD.
Alegerile nu aduc speranța.
Sub o cincime dintre români cred că alegerile care au avut anul acesta în România (locale, europarlamentare, parlamentare) vor îmbunătăți viața lor (17%) sau pe cea a românilor în general (18%). Opt din zece români sunt, însă, pesimiști în această privință.
Sunt mai optimiști tinerii, votanții AUR și ai PSD, dar și cei care l-ar fi votat în turul al doilea pe Călin Georgescu.
Pe pesimiști îi regăsim în proporții mai ridicate în rândul vârstnicilor, printre respondenții cu studii superioare, cei care locuiesc în Moldova, dar și în rândul votanților USR.
Sondajul complet poate fi studiat aici
Sondajul a fost realizat pe 964 respondenţi în vârstă de peste 18 ani, în perioada17 – 20 decembrie 2024, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), pe un eşantion simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populaţia adultă, neinstituţionalizată din România. Datele au fost ponderate pentru a reproduce structura populaţiei în funcţie de sex, vârstă, educaţie, mediu de rezidenţă şi regiuni istorice, conform celor mai recente date disponibile la Institutul Naţional de Statistică. Eroarea maximă tolerată este ±3,2%. Studiul face parte din programul de responsabilitate socială dezvoltat de IRES şi este auto-finanţat.
