Senatorul Şerban Nicolae solicită scuze ambasadorului Hans Klemm pentru gestul de a se fi fotografiat cu steagul ţinutului secuiesc

14 Sep 2016 | scris de Cristi Semeghin
Senatorul Şerban Nicolae solicită scuze ambasadorului Hans Klemm pentru gestul de a se fi fotografiat cu steagul ţinutului secuiesc

Pe mulţi dintre noi, gestul ambasadorului SUA în România de a-şi face poză lângă steagul aşa zisului ţinut secuiesc ne-a lăsat cu gură căscată. Să nu fi ştiut ce fel de steag e acela pare greu de crezut, dar nu imposibil, pentru că în ultima vreme gafele în diplomaţie se ţin lanţ. Să fi ştiut şi să nu-I fi păsat? Ar fi o varianta, mai ales că reacţia Ambasadei SUA este ambiguă de-a dreptul: "Ambasadorul Hans Klemm este ambasadorul Statelor Unite în întreagă Românie. El călătoreşte periodic prin ţară, întâlnindu-se cu diferite grupuri din toate zonele societăţii româneşti", a precizat Ambasada SUA la solicitarea News.ro.

O scrisoare deschisă, model de diplomaţie şi fermitate, adresată ambasadei citate, este semnată de senatorul Şerban Nicolae. Slabe şanse că adresantul să revină cu un răspuns mai clar, prin care sa clarifice la ce se gandea cand a facut acest gest. Dar, simbolistic, scrisoarea reprezintă o uşa care nu se mai deschide de la sine în faţa yankeilor, al căror reprezentant oficial se comportă în România ca într-o casă părăsită: “Între ţările noastre există un solid parteneriat, bazat pe o deplină încredere reciprocă. Într-un asemenea parteneriat, eventuale lecţii de corectitudine politică, de modernitate şi de legalitate sunt neinspirate şi chiar dăunătoare”, scrie Şerban Nicolae. Rândurile semnate de senatorul roman pot fi citite mai jos:

Către Ambasada Statelor Unite ale Americii la București
În atenția Excelenței Sale, domnului Hans G. Klemm – ambasador
Excelența Voastră,
Vă scriu în legătură cu recentul gest prin care, cu ocazia unei vizite în județele Harghita și Covasna, din ROMÂNIA, ați acceptat să fiți fotografiat cu așa-numitul „steag al Ținutului Secuiesc”, respectiv, în legătură cu precizările ulterioare, așa cum au fost reflectate de presa din România. Subiectul este unul deosebit de sensibil pentru opinia publică românească. Și, în bună măsură, generator de tensiuni nenecesare și contraproductive.
În acest sens, pornind de la premisa că vă consider de totală bună-credință și de absolută bună-intenție, aș vrea să luați în considerare următoarele:
1. Nimeni nu contestă faptul că sunteți ambasadorul Statelor Unite în „întreaga Românie” și nici faptul că aveți deplină libertate de deplasare și de acomodare oriunde pe teritoriul întregii noastre țări, ROMÂNIA. Niciodată, nimeni nu a fost deranjat de vizitarea diverselor zone din țară, de participarea la evenimente, ori de contactele pe care dumneavoastră ori predecesorii dumneavoastră le stabiliți cu diverși cetățeni români. Nimeni, fie oficial, fie cetățean obișnuit, nu și-ar permite să încalce ori să restrângă regulile fundamentale de ospitalitate și de civilizație. Aș spune chiar că, în calitate de ambasador al Statelor Unite la București, beneficiați, în mod natural, de un statut privilegiat în comparație cu alți șefi de misiuni diplomatice acreditați în țara noastră. E normal și e bine așa.
2. Ieri ați salutat, printr-un comunicat al Ambasadei, împlinirea a cinci de la punerea bazelor „parteneriatului strategic România-SUA, prin semnarea unei Declarații Comune de către țările noastre, la Washington”. Sunt convins că aceasta este poziția reală, constantă și neechivocă a Statelor Unite ale Americii față de „întreaga Românie”.
3. Așa-numitul „Ținut Secuiesc”, creație teritorială artificială și de dată recentă, fără vreo bază istorică, juridică ori administrativă, precum și promotorii săi, contestă însă chiar dreptul României de a fi întreagă. Acțiunile unora dintre cei cu care v-ați fotografiat ținând pretinsul drapel, precum ale unor acoliți ai acestora, au un profund caracter revanșard și revizionist, de intoleranță și segregare.
4. La 9 septembrie, am comemorat 76 de ani de la „masacrul de la Trăznea (Treznea)”. Atunci, în 1940, trupele hortyste au ucis cu bestialitate 87 de români și șase evrei, primii uciși fiind câțiva copii aflați cu vitele la păscut. Ieri, exact când era dată publicității fotografia dumneavoastră, se comemorau 76 de ani de la „masacrul de la Ip”. În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, armatele hortyste, împreună cu câțiva localnici și o organizație para-militară locală, au ucis, cu incredibilă sălbăticie, 157 de români, civili neînarmați, copii, femei, persoane vârstnice, preoți, învățători. Ip era o comună locuită în proporție de 70% de maghiari (conform chiar unui oficial al vremii), fiind uciși, cu o atentă selecție, doar români.
5. Pe fondul acestor comemorări, ce amintesc de răni extrem de dureroase pentru cetățenii țării în care sunteți ambasador, gestul publicării fotografiei poate fi manipulat și interpretat ca o încurajare a acțiunilor extremiste, revanșarde și intolerante ale unor politicieni din Harghita și Covasna. Nu putem, oricât am vrea, să facem abstracție și de contextul unor evenimente recente, cum ar fi neinspirata declarație a ambasadorului Petit, la Chișinău, în legătură cu România și Republica Moldova, sau interviul președintelui Federației Ruse, care evoca posibilitatea revizuirii granițelor României ori Ungariei, așa cum a fost acestea fixate la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Excelența Voastră,
Văzând cele mai sus arătate, vă rog să luați în considerare faptul că o asemenea temă este mult prea sensibilă în țara noastră și că buna-intenție și buna-credință pot fi manipulate și folosite altfel decât ar trebui, în mod onest și loial, să vă doriți. Între țările noastre există un solid parteneriat, bazat pe o deplină încredere reciprocă. Într-un asemenea parteneriat, eventuale lecții de corectitudine politică, de modernitate și de legalitate sunt neinspirate și chiar dăunătoare.
Probabil ați observat că reacțiile opiniei publice din țara noastră sunt în sensul celor arătate aici. Vă rog să credeți că ani de zile de eforturi oneste, de complexe acțiuni comune și de declarații asumate de Statele Unite ale Americii și de România la cel mai înalt nivel sunt grav torpilate de gesturi aparent mărunte prin care definiția constituțională a statului român, democrația ori caracterul de stat de drept, sunt puse sub semnul dubiului.
Totuși, aveți șansa de a face un gest care să clarifice toate cele arătate. Un gest, în egală măsură, de curtoazie și de demnitate pentru un ambasador. Să prezentați public scuze personale față de toți cetățenii români, indiferent de etnie, care s-au simțit ofensați de publicarea fotografiei respective și a contextului aferent, reiterând poziția constantă și neechivocă a Statelor Unite ale Americii în relația cu România, în care statalitatea României și respectarea Constituției sale nu sunt teme negociabile, relațiile comune fiind dedicate, în întregime, proiectelor de viitor, parteneriatului strategic și cooperării extinse. Sunt convins că veți fi plăcut surprins de reacția opiniei publice din România, față de un asemenea gest.

Însă, dacă apreciați că explicațiile date deja sunt suficiente, că susținerile care au însoțit publicarea acelei fotografii sunt corecte și că asemenea chestiuni țin de atribuțiile unui ambasador, cel mai corect gest ar fi să solicitați Departamentului de Stat de la Washington rechemarea dumneavoastră în regim de urgență de la post și terminarea, de îndată, a mandatului de ambasador în „întreaga Românie”.

Excelența Voastră,
Prezentul demers este unul onest, de totală bună-credință, care pleacă de la premisa absolută a bunelor dumneavoastră intenții în corecta și eficienta exercitare a mandatului de ambasador al Statelor Unite ale Americii la București.
Cu aleasă considerație,
Șerban Nicolae
senator 
București, 14 septembrie 2016

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră