Ministerul Muncii lucrează la un act normativ pentru ca românii care doresc să îşi cumpere vechime pentru pensie, relatează europafm.ro.
Proiectul se află în dezbatere publică. O lege similară, la care autorităţile au renunţat între timp, a fost în vigoare până la începutul anului trecut.
Conform proiectului, s-ar putea cumpăra cel mult 6 ani de vechime. Dacă ar intra în vigoare, plata s-ar face integral sau eşalonat, până în august 2021, în baza unui contract cu Casa de Pensii. Se poate plăti retroactiv doar pentru perioadele în care persoana în cauza nu era asigurată.
De exemplu, nu puteţi plăti CAS-ul pentru perioada în care aţi fost militar în termen sau student, ori primeaţi ajutor de şomaj.
Dacă alegeţi să vă cumpăraţi vechime, trebuie să cotizaţi cu cel puţin 558 de lei pe lună, echivalentul CAS-ului pentru salariul minim brut actual. Nu e clar cu cât v-ar putea creşte pensia dacă optaţi pentru aceasta variantă, pentru că mai contează şi cu cât aţi contribuit până atunci sau în ce grupă de muncă vă încadraţi.
Neoficial, pentru un an de vechime suplimentară, ar fi o creştere de ordinul zecilor de lei. În schimb, legea ar putea fi utilă pentru cei care mai au nevoie de o perioadă scurtă de cotizare pentru a ieşi la pensie.
Pe de altă parte, premierul Ludovic Orban a anunţat vineri, la Craiova, că Guvernul va adopta o decizie de creştere a pensiilor cu 14%.
Orban a declarat că majorarea pensiilor a fost "o decizie grea", însă a subliniat că Executivul îşi asumă o astfel de măsură şi oferă garanţii privind plata acestor drepturi.
"Criza sanitară a provocat o criză economică. Cu toate astea, deşi repet, eu nu cunosc o altă ţară europeană în care să se fi luat o decizie similară, Guvernul va creştere pensiile şi va creşte pensiile cu un procent consistent, de 14%. Este o creştere extrem de mare, pe care ne angajăm să o putem finanţa, atât pe anul viitor, cât şi pe anii care vor urma. În ceea ce priveşte alte creşteri ulterioare, orice altă decizie de creştere a pensiilor va fi luată doar pe baza unor analize economice extrem de serioase. Vă readuc aminte că România are nevoie de acces la finanţări cu costuri minime pentru a putea asigura resursele financiare necesare suportării cheltuielilor bugetului de stat, bugetului de pensii, bugetului de şomaj şi altor categorii de bugete", a afirmat premierul.
Şeful Executivului a făcut un apel către pensionari să înţeleagă că majorarea cu un procent mai mare de 14% nu poate fi făcută în acest moment.
"Îi rog pe părinţii şi bunicii noştri, pe care care au muncit o viaţă, să înţeleagă că am făcut maximum posibil. Decizia de majorare a punctului de pensie cu 14% a fost o decizie grea, o decizie pe care în schimb ne-o asumăm şi în acelaşi timp garantăm că o putem să o susţinem şi să asigurăm resursele financiare pentru a putea plăti toate pensiile pe contributivitate, astfel încât să nu existe nicio problemă şi, de asemenea, să facem tot ce ţine de noi pentru ca inflaţia să se menţină la nivel scăzut la care l-am adus ca urmare a lunilor de guvernare liberală, să nu fie afectată puterea de cumpărare, iar o dată cu creşterea punctului de pensie să crească şi puterea de cumpărare a pensiilor românilor", a adăugat prim-ministrul.
Ludovic Orban a atras atenţia asupra faptului că "orice creştere de pensii care este făcută fără să ţină cont de evoluţia economiei şi de capacitatea efectivă a economiei de a susţine astfel de creşteri se va întoarce nu numai împotriva părinţilor şi bunicilor noştri, ci se va întoarce împotriva interesului general al societăţii româneşti".
"Orice creştere pentru care nu există garanţia că pot fi obţinuţi banii necesari pentru susţinerea acestor creşteri poate să ducă la situaţii extrem de grave, fie inflaţie, care înseamnă că orice creştere este anulată de creşterea preţurilor, fie există un risc să ajungem în situaţia să ne finanţăm din ce în ce mai greu şi din ce în ce mai scump. Eu nu pot accepta o astfel de situaţie. Şi aşa, de patru luni, este un adevărat dezmăţ în Parlamentul României în materie de legi care generează noi şi noi cheltuieli pentru bugetul de stat şi pentru celelalte bugete. Ne-am luptat pe toate căile constituţionale şi legale să împiedicăm astfel de decizii. Din păcate, multe dintre ele au fost adoptate şi cresc nota de plată. Poţi să faci rău României, şi asta face astăzi majoritatea condusă de PSD, şi făcându-te că vrei să faci bine, că vrei să creşti veniturile diferitelor categorii. Dacă le creşti prea mult, nu le mai poţi plăti", a precizat premierul.
El a arătat, totodată, că încasările la buget au scăzut cu aproape 30 de miliarde de lei faţă de veniturile prognozate prin Legea bugetului de stat pe 2020.
"Faţă de prognoza de creştere economică de 4,1-4,2%, ca urmare va crizei economice provocate de epidemie nu vom avea creştere economică, ci vom avea o contracţie economică, care este estimată la 3,8%, astăzi. Ca urmare a acestei contracţii economice, veniturile atât la bugetul de stat, cât şi la bugetul fondului de pensii, la bugetul fondului de sănătate, veniturile la bugetele locale, au înregistrat scăderi semnificative. La nivelul bugetului naţional, avem o scădere, probabil, în jur de 30 de miliarde faţă de veniturile proiectate în conformitate cu previziunile şi indicatorii economici care au stat la baza elaborării proiectului Legii bugetului de stat", a mai declarat Ludovic Orban.
