"România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice și mai puțin în părțile de nord — vest și vest ale țării. Edificator în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România și urmările acestora. Amintim cutremurul din 4 martie 1977 care a provocat 1.570 morți, peste 11.300 răniți, 35.000 familii sinistrate și 32.900 locuințe prăbușite sau grav avariate și cutremurul din 10 noiembrie 1940 care a cauzat circa 1.000 morți și 4.000 răniți.
Riscul de producere a unui cutremur major se menține, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuiește 75% din populația României", se arată în raportul publicat pe site-ul MAI.
Potrivit autorităților, infrastructura din multe zone una "critică", iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur sunt slabe sau absente, IGSU fiind afectat de o "serie de probleme recurente":
- creșterea insuficientă a capacității operationale și de raspuns in raport cu necesitătile societatii și cu exigentele cetățenilor, ca urmare a alocării in ultimii ani a resurselor financiare pe principiul suficientei;
- executarea misiunilor de interventie la incendii cu tehnica specifică, avand o uzură morală și fizică accentuată (56% din tehnica de interventie are vechimea in serviciu mai mare de 20 ani);
- creșterea numărului, diversitătii și sensibilității interventiilor (in anul 2015 s-a raspuns la 342.161 solicitări de asistenta medicală de urgenta și descarcerare, in creștere cu 11% față de 2014 și 7.312 interventii pentru asistenta persoane, in creștere cu 12% raportat la numéărul interventiilor din 2014, insumând un consum de resurse umane de 965.162 ore), in conditiile in care resursa
umana se confruntă cu nevoia de adaptare continua a competentelor (2-3 specializari: medicală, stingere incendii, scafandri, alpinisti, CBRN etc.);
- parcurgerea unui proces de imbătrânire graduală și sistematică a efectivelor și de pierderi de personal (in anul 2025 doar 6,4% din totalul efectivelor va avea vârsta mai mică sau egală cu 35 de ani, iar in ceea ce privește raportul intrărilor și ieșirilor din sistem, din anul 2009 până în anul 2015, am asistat la o scădere a corpului subofiterilor in procent de 13%);
- lipsa unei dotari și a unei pregatiri adecvate care să permită un răspuns eficient pentru următoarele tipuri de risc și misiuni: cutremure, inundatii, accidente CBRN (chimic, biologic, radiologic, nuclear), situatii necesitând interventia de urgență in sistem integrat in apele teritoriale (incendii, căutare-salvare etc);
- necesitatea acoperirii de noi competente în domeniul situatiilor de urgență;
- intârzieri in promovarea unui management al performantei in cadrul activității
curente a institutiei.
Potrivit analizei, salvatorii sunt vulnerabili în caz de cutremur şi este nevoie de investiţii în instruire, dar mai ales de achiziţia de echipamente necesare salvării.
În document, la capitolul vulnerabilităţi, se menționează că în cadrul IGSU a fost identificată "lipsa unor stocuri de materiale şi tehnică necesare gestionării unor situaţii de urgenţă majore (ex.cutremur)".
"Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare", se mai arată în raport.
La capitolul logistică mai apar trecute şi 32 de clădiri în care îşi desfăşoară activitatea pompierii şi care au risc seismic ridicat.
La începutul lunii august, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, declara că dacă mâine s-ar produce un cutremur major, un impact dezastruos ar avea în Capitală.
"Din punctul nostru de vedere impactul în Bucureşti o să fie rău, adică o să avem victime, o să avem decedaţi, o să avem răniţi, o să avem mai multe clădiri căzute - asta nimeni nu ascunde şi se ştie şi din cazua asta insistăm pe luarea unor măsuri cât mai rapide pe partea de prevenire, cum s-au luat pe chestia cu localuri / cluburi care funcţionau în clădiri din centrul vechi în anumite
zone", precizat Raed Arafat în cadrul unei emisiuni TV.
Potrivit datelor publicate pe site-ul Primăriei Capitalei, în Bucureşti sunt 773 de clădiri încadrate la diferite clase de risc seismic şi alte 75 care figurează ca fiind consolidate.
Dintre cele 773, 183 de clădiri sunt în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public.
