Seniorul liberal, Radu Câmpeanu, a încetat din viaţă miercuri, la vârsta de 94 de ani, anunţă Partidul Naţional Liberal (PNL), într-o postare în pagina sa de Facebook.
"Anunțăm cu mâhnire în suflet că seniorul liberal Radu Câmpeanu a încetat astăzi din viață. Rămâne în inimile noastre ca primul președinte al partidului după 1989, cel care a reînființat PNL după cumplita perioadă comunistă și anii petrecuți în închisoare ca deținut politic. Suntem cu toții alături de familia îndoliată", se arată în mesajul PNL.
Radu Câmpeanu, alături de Ion Raţiu, au fost figurile emblematice ale opoziţiei, imediat după Revoluţia din decembrie 1989.
Radu Câmpeanu a fost preşedinte al tineretului universitar în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, deţinut politic, a emigrat în Franţa şi s-a întors în ţară după prăbuşirea comunismului, reînfiinţând PNL şi candidând la Preşedinţie.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a reacţionat imediat, la aflarea veştii, postând, la rândul său, un mesaj în pagina de Facebook.
"Reconstrucția Partidului Național Liberal și renașterea unei vieți democratice în România sunt legate de numele lui Radu Câmpeanu. A vorbit în Exil despre o Românie liberă și despre valori europene, iar după 1990 a luptat pentru acestea în țară. Odată cu dispariția sa, pleacă unul dintre seniorii autentici ai politicii românești. Dumnezeu să-l odihnească în pace!", a scris preşedintele.
Câmpeanu s-a născut pe 28 februarie 1922, în Bucureşti, într-o familie de liberali. Tatăl său, Dumitru Câmpeanu, a fost prefect PNL în Dâmboviţa, notează News.ro.
Din poziţia de preşedintele organizaţiei de tineret a PNL a coordonat o mare manifestaţie anticomunistă, în 8 noiembrie 1945.
În 1947 a fost închis pentru nouă ani, la eliberare lucrând în construcţii, deşi era absolvent de Drept şi de Ştiinţe Economice. Ajutat de familie, în 1973 obţine azil politic în Franţa, unde, cinci ani mai târziu, a fondat Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România de la Paris, dar şi Consiliul Naţional Român, alături de alţi români refugiaţi.
Câmpeanu s-a întors în România pe 5 ianuarie 1990, moment în care a reînfiinţat Partidul Naţional Liberal. Din martie 1990 a devenit preşedintele PNL, iar la primele alegeri libere din 20 mai 1990 a candidat la Preşedinţia României, alături de Ion Iliescu şi Ion Raţiu. Câmpeanu a obţinut 10% din voturile valabil exprimate şi a fost ales senator de Bucureşti şi vicepreşedinte al Senatului.
În perioada februarie – mai 1990 a fost vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională.
În iulie 1992, Câmpeanu a anunţat că îl sprijină pe Regele Mihai să candideze la Preşedinţia României, însă fostul suveran a refuzat categoric această idee. Înainte de alegerile parlamentare din 1992 a pledat pentru ieşirea PNL din CDR, iar partidul a ratat intrarea în Parlament, obţinând un scor sub 3%.
În 1993 a pierdut şefia partidului în favoarea lui Mircea Ionescu-Quintus, la Congresul PNL de la Braşov. Cu toate acestea, a fost ales vicepreşedinte al PNL, dar în urma contestării eşuate în instanţă a noii conduceri a partidului a fost retras din funcţie.
Instanţa a recunoscut totuşi înfiinţarea unui nou partid liberal, PNL-Câmpeanu. În noiembrie 1996 va candida din nou la preşedinţia României, din partea Alianţei Naţional Liberal Ecologiste , obţinând însă doar 0,35% din voturi.
După acest moment, PNL-Câmpeanu începe discuţiile pentru fuziunea cu PNL condus de Mircea Ionescu-Quintus, tratative care se vor prelungi mai mulţi ani.
La Congresul PNL din septembrie 2003 este adoptată decizia comasării prin absorbţie a PNL-Câmpeanu, acesta fiind radiat astfeldin registrul partidelor politice.
Cu ocazia alegerilor parlamentare din noiembrie 2004, fostul lider al PNL a fost ales senator de Bucureşti pe listele Alianţei DA, PNL-PD. În 2008, la finalul mandatului, Câmpeanu a anunţat că nu va mai candida din nou în alegeri, precizând că doreşte să-şi scrie memoriile.
Radu Câmpeanu a fost distins cu Ordinul Naţional ''Serviciu Credincios'' în grad de Cavaler, conferit de preşedintele Ion Iliescu în decembrie 2002.
