Legea 62/2011, care a blocat negocierile colective și a făcut aproape imposibilă reprezentarea salariaților de către sindicate, a fost adoptată în 2011 prin asumarea răspunderii de către guvernul Boc, fără nicio dezbatere publică sau consens între partenerii sociali.
Guvernul actual, deși a promis și a semnat un acord prin care s-a angajat că va aduce legislația la situația inițială, corectând prevederile care prejudiciază salariații, acum pretinde consensul părților ca și condiție prealabilă modificării: toate sindicatele și toate patronatele, autohtone sau multinaționale. Este de fapt o strategie tipică de a întârzia la infinit niște modificări pe care realitatea relațiilor de muncă și situația disperată a lucrătorilor români le reclamă ca extrem de urgente, se arată într-un comunicat al sindicaliştilor citat de Agerpres.
Guvernul actual, deși a promis și a semnat un acord prin care s-a angajat că va aduce legislația la situația inițială, corectând prevederile care prejudiciază salariații, acum pretinde consensul părților ca și condiție prealabilă modificării: toate sindicatele și toate patronatele, autohtone sau multinaționale. Este de fapt o strategie tipică de a întârzia la infinit niște modificări pe care realitatea relațiilor de muncă și situația disperată a lucrătorilor români le reclamă ca extrem de urgente, se arată într-un comunicat al sindicaliştilor citat de Agerpres.
Potrivit CNS Cartel Alfa, de la adoptarea Legii 62/2011 nu a mai fost încheiat niciun Contract Colectiv de Muncă (CCM) sectorial, iar din 524.869 angajatori numai la 14.343 sunt încheiate CCM de unitate, din care numai 2016 de către reprezentanții sindicatului reprezentativ.
Împreună cu eliminarea Contractului Colectiv de Muncă Unic la nivel național (CCMUNN), inexistența contractelor sectoriale a redus dramatic numărul de salariați acoperiți de un contract colectiv, și în consecință de drepturile și clauzele pe care aceste contracte le conțineau. De asemenea, condițiile impuse pentru formarea unui sindicat și pentru negocierea unui contract colectiv la nivel de unitate lasă o mare parte din structura lucrătorilor (aproximativ 40% din totalul angajaților români) fără drept de asociere, în contradicție cu prevederile Constituției României, care garantează acest drept, precizează organizația sindicală.
