Aceiaşi autori ai publicaţiilor din Germania, Austria şi Elveţia care scriau la unison că mişcările de stradă din 2012 au fost o lovitură de stat, o încălcare a statului de drept, care au dus România în pragul unui razboi civil, astăzi scriu tocmai opusul despre protestele din ultimele două zile din marile oraşe din România.
De departe cei mai vehemenţi în privinţa guvernării Ponta sunt elveţienii de la Neue Zurcher Zeitung (NZZ) într-un articol intitulat “Mafia socialistă”.
„Debarcarea lui Ponta este un succes de moment al aspiraţiilor statului de drept din România, dar mafia social-democrată încă nu a fost înfrântă. Demisia lui Ponta marchează o victorie împotriva bandei de hoţi care a pus stăpânire şi a supt România din 1989 până acum”, notează Andres Wysling, care îl numeşte pe Victor Ponta, „şeful hoţilor”, şi îi acuză pe premierul italian Matteo Renzi şi pe preşedintele PE Martin Schulz, că „şi-au ales un astfel de prieten”.
“Cum a dat jos un prim ministru un incendiu într-un club de noapte” este titlul din publicaţia The Atlantic.
Din Zagreb, Karl Peter Schwarz descrie într-un amplu articol apărut în Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) ce s-a întâmplat în România ultimilor patru ani sub conducerea Guvernelor Ponta.
“Când corupţia ucide. Iarăşi au provocat românii o schimbare politică: unii se aşteptau la demisia premierului Victor Ponta, dar paharul s-a umplut abia după un incident tragic”, scrie Schwarz, care aminteşte că referendumul de suspendare a preşedintelui Băsescu a eşuat în 2012, “în ciuda falsificării masive a listelor electorale”.
Cât priveşte viitorul României, Schwarz mizează pe o guvernare PNL. “În octombrie Dragnea a preluat şefia partidului şi l-a tolerat pe Ponta de teama că Iohannis va numi un premier liberal. Mult mai repede decât se aşteptau Ponta şi Dragnea, această posibilitate este iminentă”.
Tot din Germania, Handelsblatt scoate în evidenţă că dorinţa PNL de a avea alegeri anticipate este puţin probabilă. “Parlamentul ar trebui să respingă doi candidaţi nominalizaţi de preşedinte într-un interval de 60 de zile între cele două nominalizări”.
“Demisia Guvernului Ponta este doar primul pas, dar cât de serioasă este situaţia în România, de fapt?”, se întreabă Keno Verseck în Spiegel. “Este un plagiator dovedit, care a copiat mare parte din lucrarea sa de doctorat. Este în faţa instanţei pentru fapte de corupţie, fiind acuzat de evaziune fiscală şi fals în acte. În loc să guverneze, Victor Ponta şi-a petrecut ultimele luni în străinătate, pentru tratament şi concediu de refacere”, scrie autorul, care mizează pe un protest de 100.000 de persoane joi, în Bucureşti, şi aminteste că preşedintele Iohannis a fost de la început de partea protestatarilor.
“Incendiul din club i-a dat lovitura de grație. Victor Ponta se confrunta de câteva săptămâni cu probleme în Parlament, dar și în stradă. El este acuzat de fals în înscrisuri, de complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani, în perioada 2007-2011, când era avocat”, scrie Le Monde.
”Seamănă cu premisele unei revoluții. Sau, în tot cazul, cu o revărsare a paharului”, notează Euronews. ”Pentru prima oară, românii sunt deciși să meargă până la capăt. Și incendiul a fost picătura care a umplut paharul. După căderea comunismului, clasa politică este roasă de corupție. Un flagel pe care toată lumea îl cunoștea și cu care, până acum, românii se acomodaseră. De această dată, contestarea a luat amploare, în stradă și pe rețelele sociale”.
“Finalul erei lipsite de glorie a lui Victor Ponta” decretează Thomas Roser din Belgrad în cotidianul austriac Die Presse. “Cel mai important politician lipit de scaun, Victor Ponta, părea să aibă o blană groasă împotriva tuturor atacurilor. Fie că vorbim de scandaluri electorale, retragerea titlului de doctor, anchetele penale sau sechestrul pus pe averea personală, nimic nu părea să îl mişte din funcţie pe premierul acuzat de corupţie. Moartea a 32 de persoane într-un club de noapte a dus la proteste masive împotriva corupţiei şi clientelismului, iar politicianul de 43 de ani a tras consecinţele”.
“Demisie în România – mult-aşteptata despărţire de Ponta. Premierul român a preferat să părăsească funcţia în calitate de victimă a revoltei legitime a oamenilor, şi nu ca o consecinţă a acuzaţiilor de corupţie împotriva sa. Despărţirea lui Ponta de principiile democratice a fost evidentă încă de la începutul mandatului. Ponta a moştenit reputaţia de oportunist de rang înalt, care eludează principiile democratice din calcule, în 2012 când, printr-un demers similar loviturii de stat, a încercat să îl debarce pe preşedintele de atunci Băsescu ”, scrie Laura Balomiri în cotidianul austriac Der Standard.
Tot din Austria, Wirtschaftsblatt se arată surprins că, deşi Ponta a demisionat aşa cum ceruse strada în cursul serii de marţi, protestele au continuat şi miercuri. “Protestatarii l-au avertizat şi pe preşedintele Iohannis să nu uite că ţara nu este a lui. Unii cer un nou Guvern technocrat şi apolitic, alţii vor dizolvarea Parlamentului şi alegeri anticipate”.
Presa din Ungaria scrie despre “o criză politică în România”, de pe urma căreia ar putea beneficia tocmai UDMR.
“În acest moment, UDMR analizează ce se poate obţine în actuala situaţie. După demisia lui Ponta, UDMR îşi poate întări poziţia printr-un sprijin parlamentar sau chiar intrarea la guvernare. Toate partidele din România au folosit retorici antimaghiare şi au o poziţionare negativă faţă de problema autonomiei. Indiferent de viitoarea constelaţie, autonomia nu se poate obţine din prima, dar există speranţa pentru câţiva paşi înainte”, a declarat directorul Institului de Cercetare a Politicii Naţionale din Ungaria, Kantor Zoltan, citat de cotidianul Magyar Hirlap.
Principalul portal de jurnalism de investigaţie, atlatszo.hu, avertizează că “este prematur ca demisia lui Ponta să fie sărbătorită ca o victorie a democraţiei, fiindcă nu există o opoziţie puternică care să preia puterea”.
“Este o naivitate să crezi că aceste figuri politice vor dispărea complet”, scrie sursa citată.
„Guvernul României demisionează în urma protestelor”, titrează Washington Post, cu menţiunea că „furia împotriva guvernului mocnea la foc mic de mai multă vreme, mulţi percepând Executivul ca fiind corupt, iar incendiul de vineri s-a adăugat la această nemulţumire”.
New York Times constată că „amploarea şi urgenţa protestelor au zguduit conducerea politică a României”. „Indignaţi, românii îşi răstoarnă Guvernul”, titrează şi Der Spiegel, iar ziarul madrilen El Mundo conchide că „motivele indignării sunt tragedia în care au murit 32 de tineri şi corupţia”.
Un alt ziar spaniol, ABC, citat de Rador, notează că „mandatul lui Ponta a fost pus şi înainte sub semnul întrebării, ca urmare a trimiterii sale în judecată pentru fapte de corupţie, fraudă şi spălare de bani”, însă „Parlamentul i-a apărat imunitatea, permiţând să nu fie arestat, deşi preşedintele Klaus Iohannis îi solicitase demisia în mai multe rânduri”.
În orice caz, „va fi nevoie de timp pentru ca politica din capitala română să se stabilizeze”, opinează la rândul său Stratfor, care apreciază pe de altă parte că „turbulenţele politice nu vor altera probabil semnificativ traiectoria politicii externe a României”. „De remarcat”, continuă publicaţia americană, „că anunţul lui Ponta a intervenit cu puţin timp înaintea reuniunii şefilor statelor membre NATO din Europa Centrală şi de Est”, convocată „pentru a discuta situaţia securităţii din regiune şi pentru adoptarea unei poziţii comune înaintea summitului NATO de anul viitor”.
Şi tot Stratfor notează că „în cursul întrevederii dintre preşedintele Iohannis şi omologul său polonez, Andrzej Duda a cerut strângerea cooperării politice şi militare între Polonia şi România, cele două ţări mari din regiune”. De fapt, „întâlnirea lui Iohannis cu Andrzej Duda, coroborată cu semnificaţia specială a mini-conferinţei NATO, reflectă interesul de durată al României în a-şi întări alianţele de securitate din Europa Centrală şi de Est şi a-şi păstra legăturile strânse cu SUA”, remarcă Stratfor.
