După descalificarea lui Georgescu de la alegerile prezidențiale, marea întrebare este dacă vreunul dintre candidații rămași va reuși să-i atragă pe votanții săi. Politico oferă o radiografie a competiției, numindu-l pe Crin Antonescu „candidatul sistemului”, susținut de principalele partide tradiționale, și pe Nicușor Dan „primarul independent”, intrat în cursă după ce și-a consolidat reputația prin activism civic și administrație locală. Printre ceilalți candidați se numără personaje cu trasee diverse, precum un fost spion, o actriță, un fost prim-ministru și politicieni controversați cu viziuni radicale. Cine va reuși să convingă electoratul și să ajungă în turul al doilea?
O victorie a unui candidat de extremă dreapta în alegerile din mai ar putea crea noi probleme pentru establishmentul de la Bruxelles și ar putea împinge România spre o aliniere mai strânsă cu mișcarea „Make America Great Again” a președintelui american Donald Trump.
Georgescu este unul dintre cei doisprezece candidați care au fost excluși din cursă de autoritățile române. În cazul său, interdicția a fost impusă deoarece nu a respectat regulile în alegerile anterioare.
Alți candidați au fost respinși pentru că nu au reușit să adune pragul necesar de 200.000 de semnături în sprijinul candidaturii lor sau din alte motive tehnice. De asemenea, autoritățile electorale au interzis candidatura europarlamentarei de extremă dreapta Diana Șoșoacă, invocând o decizie similară a Curții Constituționale de anul trecut, care a stabilit că prezența sa în cursă ar putea amenința poziția României în UE și NATO.
Marea întrebare acum este dacă vreunul dintre candidații rămași va reuși să atragă votanții lui Georgescu, mai mulți concurenți făcând deja eforturi în acest sens.
Printre cei aproape doisprezece candidați se numără un fost spion, o actriță, un fost premier și primarul Bucureștiului.
Politico face protretul candidaților:
Nicușor Dan, primarul independent
Nicușor Dan este un candidat independent care ocupă funcția de primar al Bucureștiului, capitala României, din 2020.
Matematician de profesie, și-a început activitatea în activism și politică la sfârșitul anilor ’90, după ce s-a întors din Paris, unde își finalizase studiile doctorale. Activismul său a avut ca scop combaterea „mafiei imobiliare” pentru a proteja spațiile verzi și patrimoniul istoric al Bucureștiului.
În 2015, a fondat Uniunea Salvați Bucureștiul, un partid politic care ulterior a devenit Uniunea Salvați România (USR), extinzându-și astfel obiectivele de la nivel local la cel național. Nicușor Dan a demisionat din partid în 2017 în urma unui conflict privind modificarea Constituției României pentru a interzice căsătoriile între persoane de același sex. El nu dorea ca partidul să ia o poziție oficială, însă majoritatea membrilor USR au votat împotriva restricționării definiției căsătoriei doar la cuplurile heterosexuale.
Crin Antonescu, candidatul sistemului
Crin Antonescu candidează ca reprezentant comun al principalelor partide din România: Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR).
Fost lider al PNL, Antonescu este cunoscut mai ales pentru perioada în care a fost președinte interimar al României, în urmă cu doisprezece ani, după ce Parlamentul l-a suspendat pe președintele de atunci, Traian Băsescu. Încercarea de a-l demite pe Băsescu a eșuat, afectând imaginea lui Antonescu.
În ultimii zece ani, nu a ocupat nicio funcție publică.
Victor Ponta, fostul premier
Victor Ponta a fost prim-ministru din partea Partidului Social Democrat între 2012 și 2015, până când a demisionat în urma unor proteste de stradă provocate de incendiul din clubul Colectiv, tragedie în care au murit 64 de persoane și care a amplificat nemulțumirea publică.
Ulterior, și-a fondat propriul partid, dar nu a reușit să obțină o susținere semnificativă. A fost investigat de procurori pentru mai multe acuzații de corupție, însă a fost achitat în 2018.
Acum încearcă să își relanseze cariera politică și candidează ca independent, sperând să atragă votanții lui Georgescu.
Elena Lasconi, fosta jurnalistă
Elena Lasconi este candidata Uniunii Salvați România la alegerile prezidențiale și actuala lideră a partidului.
Ea s-a clasat pe locul al doilea în primul tur al alegerilor prezidențiale anulate și urma să-l înfrunte pe Georgescu în turul doi din decembrie, înainte ca autoritățile să intervină.
Lasconi a intrat în politică în 2020, când a fost aleasă primar al orașului Câmpulung Muscel, situat aproape de București, din partea USR.
În vârstă de 52 de ani, a avut o carieră de zeci de ani în jurnalism înainte de a se dedica politicii.
George Simion, liderul de extremă dreapta
George Simion este liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), al doilea cel mai mare partid din Parlament, și principalul candidat al dreptei radicale.
Și-a asigurat candidatura după retragerea unui alt politician de extremă dreapta, Anamaria Gavrilă, cu care convenise ca unul dintre ei să se retragă în cazul în care amândoi ar fi fost acceptați de autorități.
În vârstă de 38 de ani, Simion a militat pentru unirea Republicii Moldova cu România și a fost interzis în repetate rânduri pe teritoriul Moldovei.
De asemenea, Ucraina i-a interzis accesul, Serviciul de Securitate al Ucrainei invocând „activitățile sale sistematic anti-ucrainene”.
Lavinia Șandru, actrița
Lavinia Șandru a fost deputată în Parlamentul României între 2004 și 2008. Jurnalistă și actriță, a făcut parte din mai multe partide politice, inclusiv fostul Partid Democrat. În prezent, este membră a Partidului Umanist Social Liberal, o nouă variantă a partidului fondat în urmă cu decenii de Dan Voiculescu, un influent mogul media care a petrecut șapte ani în închisoare pentru corupție.
Șandru este cunoscută și pentru căsătoria sa cu Darius Vâlcov, fost ministru de finanțe din partea PSD, care ispășește în prezent o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru spălare de bani și trafic de influență. Cei doi au divorțat în 2016.
Cristian Terheș, fostul preot
Cristian Terheș este europarlamentar în Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și vicepreședinte al comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European.
Fost preot, Terheș a stârnit controverse în 2023, când a descris femeile transgender drept „perverși deghizați” într-un discurs susținut în Parlament. De asemenea, a contestat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului lockdown-ul impus de guvernul român în primăvara lui 2020 ca răspuns la pandemia de Covid-19, însă instanța a respins cazul.
A fost un critic vocal al obligativității vaccinării și al restricțiilor impuse celor nevaccinați, iar în Parlamentul European a cerut demisia președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru negocierile sale cu Pfizer privind achiziția vaccinurilor.
Silviu Predoiu, fostul spion
Silviu Predoiu este general român și ofițer de informații de carieră, care a ocupat de mai multe ori funcția de director interimar al Serviciului de Informații Externe (SIE).
Candidatura sa este susținută de Liga Acțiunii Naționale, un mic partid de centru-dreapta.
Predoiu a lucrat și în temuta Securitate din perioada comunistă, înainte de 1989, dar, potrivit Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, nu a încălcat drepturile fundamentale ale nimănui. Cei care au făcut-o sunt, de regulă, împiedicați să candideze pentru funcții publice.
John Ion Banu, pasionatul de arme
John Ion Banu este inginer mecanic și a emigrat în Statele Unite în 1985, unde a fondat Liga Româno-Americană.
Într-un interviu din 2017, a declarat că a votat pentru Donald Trump datorită promisiunii acestuia de a controla granițele SUA. Tot atunci, a spus că, dacă ar ajunge președinte al României, ar introduce pedeapsa cu moartea pentru corupție și crimă și ar permite românilor să dețină arme.
„Am cinci arme acasă, în Florida”, spunea el. „Nu le purtăm la vedere, nu ne lăudăm cu ele, dar știm că ne putem baza pe ele, dacă e nevoie.”
Biroul Electoral Central i-a validat candidatura, dar a sesizat procurorii în legătură cu suspiciuni privind falsificarea unor semnături din dosarul său.
În România, candidații la președinție trebuie să depună o listă cu 200.000 de semnături, împreună cu datele personale ale susținătorilor, pentru a putea participa la alegeri.
Daniel Funeriu, chimistul
Daniel Funeriu este fost ministru al educației și fost europarlamentar de centru-dreapta.
Are un doctorat în chimie și a lucrat în Franța, Statele Unite, Japonia și Germania.
Sebastian Popescu, veterinarul-jurnalist
Sebastian Popescu este medic veterinar, fondator a două site-uri de știri și creatorul Partidului Noua Românie.
Candidează cu promisiunea de a reforma sistemul de sănătate, de a îmbunătăți educația și de a promova dezvoltarea economică sustenabilă.
Biroul Electoral Central i-a validat candidatura, dar a semnalat procurorilor suspiciuni de falsificare a unor semnături din dosarul său.
