Cei mai importanți reprezentanți ai tenisului românesc depun astăzi o Petiție oficială la Guvernul României, la Ministerul Tineretului și Sportului și la Ministerul Finanțelor Publice, pentru reincluderea în circuitul sportiv național și internațional a Arenelor de Tenis “Progresul”, cunoscute și sub denumirea “Arenele BNR”.
Semnatarii petiției sunt: Ioan Țiriac, Ilie Năstase, Virginia Ruzici, Simona Halep, Irina Begu, Sorana Cîrstea, Andrei Pavel, Horia Tecău, Florin Mergea, Marius Copil, Adrian Ungur, Nicolae Frunză, George Cosac, Cosmin Hodor, alături de juniorii: Rareș Golescu (10 ani, locul 4 național), Ștefan Haită (9 ani, locul 20 național) și Mihai Haită (11 ani, locul 70 național) – prin reprezentanții legali ai acestora.
Aceștia solicită autorităților competente să inițieze de îndată toate demersurile necesare pentru ca Statul Român, în calitatea sa de adevărat proprietar al Arenelor de Tenis, să redobândească folosința asupra locatiei, în vederea administrării bazei sportive conform scopului pentru care a fost construita, prin reincluderea acesteia în circuitul public sportiv naţional şi internațional.
În plus, solicită să fie făcute publice toate actele juridice relevante pentru clarificarea situației juridice a Arenelor de Tenis, precum şi exprimarea poziţiei Guvernului şi a ministerelor de resort cu privire la aspectele prezentate mai jos.
Din informațiile oficiale şi accesibile publicului rezultă că Arenele de Tenis se găsesc în proprietatea Statului Român şi în prezent, iar BNR are cel mult un drept de administrare:
-
Prin Decizia nr. 506 din anul 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit cu putere de lucru judecat că actele anterioare comunismului nu mai prezintă relevanţă și nu pot fi invocate în mod valabil de BNR pentru a pretinde proprietatea vreunui bun; Mai exact, întreg patrimoniul deţinut de această instituţie publică înainte de perioada comunistă a fost preluat de stat prin acte de naţionalizare care nu pot fi contestate de către BNR.
-
Nu există nicio informație publică oficială şi verificabilă în ce privește existența vreunui act valabil încheiat după anul 1989 prin care statul să fi transferat dreptul de proprietate asupra Arenelor de Tenis către BNR. Din contră, informaţiile oficiale accesibile publicului infirmă existenţa unui astfel de act; Mai exact, în anul 2015, BNR a deschis cartea funciară a Arenelor de Tenis în baza unor acte anterioare comunismului (irelevante juridic în prezent), ceea ce confirmă că nu există vreun act ulterior perioadei comuniste prin care statul român să fi transferat în mod valabil proprietatea asupra Arenelor de Tenis în favoarea BNR; În plus, din arhivele Primăriei Municipiului București rezultă că, în anul 2001, BNR a solicitat restituirea Arenelor de Tenis în baza legii privind imobilele preluate abuziv de stat în perioada comunistă, dar cererea a fost respinsă; BNR nu ar fi solicitat restituirea Arenelor de Tenis dacă era de părere că le are în proprietate, ceea ce denotă confuzia existentă inclusiv la nivelul acestei instituţii publice cu privire la titularul dreptului de proprietate asupra Arenelor.
-
Protocolul despre care se vorbește în presă, dintre BNR și Ministerul Tineretului și Sportului, nu poate avea vreo relevanță juridică pentru mai multe motive. Pe de o parte, Protocolul nu a fost făcut public (nici măcar nu a fost menţionat la Cartea Funciară), ceea ce demonstrează că nu produce efectele pretinse. Pe de altă parte, un Protocol pentru transferul dreptului de proprietate asupra Arenelor de Tenis trebuia aprobat de Guvern potrivit legii, ceea ce nu s-a întâmplat.
Semnatarii Petiţiei își manifestă încrederea că, în urma furnizării acestor clarificări, toate autoritățile publice implicate (inclusiv BNR) vor fi dornice să rezolve neînțelegerea existentă cu privire la proprietarul Arenelor de Tenis şi, drept urmare, vor face tot ce le stă în putință pentru reincluderea Arenelor de Tenis în circuitul public sportiv național și internațional.
De asemenea, semnatarii Petiţiei îşi afirmă deschiderea și dedicarea de a coopera cu instituțiile publice competente în vederea atingerii acestui obiectiv de interes național. În ipoteza în care această petiţie nu va primi un răspuns corespunzător, se va apela la mijloacele legale disponibile pentru realizarea acestor interese legitime.
