Se estimează că aproape un sfert din populaţia adultă din Uniunea Europeană, respectiv peste 80 de milioane de adulţi, au consumat droguri ilegale într-un anumit moment din viaţa lor. În majoritatea cazurilor, aceștia au consumat canabis (73,6milioane), estimările consumului de alte droguri pe durata vieţii fiind mai scăzute: cocaină (14,1 milioane), amfetamină (11,4 milioane) și ecstasy (10,6milioane). Nivelurile de consum de-a lungul vieţii variază considerabil între ţări, de la aproximativ o treime din adulţi în Danemarca, Franţa și Regatul Unit la mai puţin de unul din zece în Bulgaria, Grecia, Cipru, Ungaria, Portugalia, România și Turcia, potrivit Raportului European privind situaţia drogurilor pe 2014. „Raportul Naţional privind situaţia drogurilor în România, elaborat anual pe baza datelor din anul precedent, prezintă evoluţia fenomenului drogurilor în ţara noastră (situaţie, politici de răspuns, tendinţe) şi este realizat conform ghidului recomandat de Observatorul European de Droguri şi Toxicomanie“, potrivit oficialilor de la Antidrog.
Decriminalizarea drogurilor, binefacere sau iresponsabilitate?
Prima țară din Europa care a avut curajul să decriminalizeze consumul oricărui tip de droguri a fost Portugalia, în urmă cu 14 ani, în condițiile în care, la mijlocul anilor ’90, această ţară a înregistrat 100.000 de dependenți grav, la o populație de sub 10 milioane de locuitori, iar numărul bolnavilor infectați cu HIV devenise, de asemenea, considerabil mai mare decât aproape în oricare altă țară. Astfel, persoanele care sunt prinse cu ele primesc doar amendă şi o trimitere la un program de tratament, însă sub nicio formă nu se aleg cu dosar penal şi închisoare.
Mortalitatea cauzată de supradoză
În 2012, rata medie a mortalităţii cauzate de supradoze în Europa a fost estimată la 17 decese la un milion de persoane în vârstă de 15-64 de ani. Ratele mortalităţii la nivel naţional variază considerabil și sunt influenţate de factori precum modelele de consumde droguri, în special consumul injectabil, caracteristicile populaţiei consumatoare de droguri și metodele de raportare. Au fost raportate rate de peste 40 de decese la un milion de persoane în șase ţări, cele mai ridicate rate fiind înregistrate în Norvegia (76 la un milion) și Estonia (191 la un milion). Majoritatea ţărilor au raportat o tendinţă ascendentă privind numărul de decese ca urmare a supradozelor în perioada cuprinsă între anii 2003 și 2008-2009, când nivelurile generale mai întâi s-au stabilizat, iar apoi au început să scadă. În total, aproximativ 6 100 de decese prin supradoză au fost raportate în 2012. Cifra este similară cu cea raportată în 2011, dar reprezintă o scădere faţă de numărul cazurilor înregistrate în 2009, respectiv 7100. Cu toate acestea, situaţia este diferită de la o ţară la alta, unele ţări încă raportând creșteri.
„Deși supradoza de droguri continuă să reprezinte o cauză majoră, care poate fi evitată, a mortalităţii în rândul tinerilor europeni, în ultimii ani s-au înregistrat progrese în ceea ce privește reducerea problemei. Acest lucru poate fi explicat parţial atât prin extinderea răspunsurilor, cât și prin reducerea comportamentelor care contribuie la riscul de deces. Spre deosebire de tendinţele generale, în anumite ţări, în special în nordul Europei, decesele cauzate de supradoze continuă să fie relativ numeroase, urmând o evoluţie ascendentă. Deși numărul de decese asociate consumului de heroină este, în general, în scădere, numărul deceselor asociate consumului de opioide sintetice este în creștere, depășind, în unele ţări, numărul deceselor atribuite consumului de heroină. Rata extrem de ridicată a deceselor prin supradoză raportată de Estonia, de exemplu, este asociată cu consumul de fentanili, o familie de opioide sintetice cu o putere imunogenă foarte mare“, se arată în raport.
Unul din patru adolescenţi a consumat cel puţin o dată un drog ilegal
În Europa, studiul ESPAD reprezintă o resursă valoroasă pentru urmărirea în timp a tendinţelor în ceea ce privește consumul de substanţe în rândul elevilor de 15-16 ani. Conform datelor de ultimă oră, începând din 2011, se estimează că unul din patru adolescenţi în vârstă de 15-16 ani a consumat cel puţin o dată un drog ilegal, cu toate că nivelurile de prevalenţă variază considerabil între ţări. Canabisul reprezintă cea mai mare parte a consumului de droguri ilegale în acest grup, 24% dintre acești adolescenţi declarând cel puţin un consum pe durata vieţii, 20% un consum în ultimul an, iar 12% un consum în luna anterioară sondajului. Comparativ cu fetele, probabilitatea de consum de canabis în ultima lună în rândul băieţilor a fost de 1,5 ori mai mare. Mulţi dintre cei care au consumat canabis au declarat că au folosit drogul doar o dată sau de două ori. Un număr mic de elevi au raportat, însă, modele de consum mai intensiv, circa 2% din elevi declarând că au consumat drogul de mai mult de 10 ori în decursul lunii anterioare sondajului. Prevalenţa consumului altor droguri ilegale în afară de canabis este mult mai mică, cu toate că în câteva ţări consumul de ecstasy și amfetamine este mai important. În ansamblu, circa 7% dintre elevi raportează consumul a mai mult de un drog ilegal de-a lungul vieţii. ESPAD raportează și consumul de alcool și tutun. Ambele substanţe au fost consumate mai frecvent decât canabisul, iar cei care au consumat canabis au fost mai înclinaţi să consume în mod regulat alcool și tutun. În luna anterioară sondajului, 19% dintre elevi au declarat că fumează una sau mai multe ţigări pe zi, iar 4% că fumează peste 10 ţigări pe zi. Aproape două treimi dintre elevi declară că au băut alcool cel puţin o dată în ultima lună, iar 20% au ajuns în stare de ebrietate cel puţin o dată în această perioadă.
De la consum experimental la ... dependenţă
În general, canabisul se fumează, iar în Europa este amestecat de regulă cu tutunul. Modelele de consum de canabis variază de la consumul ocazional sau experimental la consumul regulat și dependent, problemele legate de canabis fiind asociate îndeaproape cu consumul mai frecvent și în doze mai mari. Canabisul este drogul ilegal cel mai consumat de toate grupele de vârstă. Se estimează că 14,6 milioane de tineri europeni (cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani), reprezentând 11,2% din această grupă de vârstă, au consumat canabis în ultimul an, 8,5 milioane dintre aceștia având vârste cuprinse între 15 și 24 de ani (13,9%).
Consumul de droguri injectabile, cel mai mare risc
Consumatorii de droguri injectabile se află printre cei cu cel mai mare risc de probleme de sănătate cauzate de consumul de droguri, precum infecţiile transmise prin sânge sau supradozele. Injectarea este asociată de regulă cu consumul de opioide, deși în unele ţări injectarea amfetaminelor reprezintă o problemă majoră. „Doisprezece ţări dispun de estimări recente ale prevalenţei consumului de droguri injectabile, de la mai puţin de unul la circa șase cazuri la 1000 de consumatori cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani. În ceea ce îi privește pe consumatorii care solicită tratament specializat, 38% dintre consumatorii de opioide și 23% dintre consumatorii de amfetamine au raportat că își injectează drogul. Nivelurile consumului prin injectare în rândul consumatorilor de opioide variază de la o ţară la alta, de la mai puţin de 6% în Țările de Jos la 100% în Lituania“
80% dintre capturile din Europa sunt capturi de canabis
Anual, în Europa se raportează aproximativ un milion de capturi de droguri ilegale. Majoritatea constau în cantităţi mici de droguri confiscate de la consumatori, deși totalul include și transporturile de cantităţi mari capturate de la traficanţi și producători. În 2012, două treimi din totalul capturilor raportate în Uniunea Europeană au provenit din doar două ţări, Spania regulă, pe piaţa europeană a drogurilor se găsesc două produse de canabis distincte: planta de canabis („marijuana”) și rășina de canabis („hașiș”). Consumul anual al acestor produse poate fi estimat la aproximativ 2000 de tone. „Planta de canabis care se găsește în Europa este atât cultivată pe plan intern, cât și traficată din alte ţări. Rășina de canabis este importată, în cea mai mare parte, din Maroc, cu mijloace de transport maritime sau aeriene. În ultimii zece ani, numărul capturilor de plantă de canabis l-a depășit pe cel al capturilor de rășină, iar în prezent reprezintă aproximativ două treimi din totalul capturilor de canabis. Acest lucru reflectă disponibilitatea tot mai mare a plantei de canabis produsă la nivel intern în multe ţări. Cantitatea de rășină de canabis capturată în Uniunea Europeană, deși în scădere în ultimii ani, continuă să fie mult mai mare decât cantitatea de plantă de canabis raportată (457 de tone comparativ cu 105 tone în 2012). Acest fapt se poate explica prin probabilitatea mai mare ca rășina de canabis să fie transportată în cantităţi importante pe distanţe geografice mai mari și peste graniţe, fiind prin urmare mai vulnerabilă interdicţiilor“, este precizat în raportul European privind situaţia drogurilor pe 2014.
Internetul, duşmanul consumatorilor de droguri
Internetul joacă un rol tot mai important în conturarea modalităţilor de vânzare a drogurilor și generează obstacole deosebite în calea stopării ofertei atât de droguri „noi”, cât și de droguri „vechi”. „Faptul că producătorii, furnizorii, distribuitorii, serviciile de găzduire a site-urilor internet și de procesare a plăţilor pot avea sediul în ţări diferite îngreunează controlul în mod deosebit. La aceste dificultăţi se adaugă utilizarea tot mai intensă a reţelelor anonime- așa-numitele „reţele întunecate” (darknets)- de vânzare a drogurilor către dealeri și consumatori. Tehnologia de accesare a acestor site-uri este încorporată din ce în ce mai frecvent în software-ul consumatorilor, deschizând aceste pieţe unui număr tot mai mare de persoane. În plus, vânzarea liberă a „drogurilor legale” pe internet pare să fi determinat o creștere a disponibilităţii acestora pentru distribuitori și consumatori. În 2013, în urma monitorizării efectuate de EMCDDA au fost identificate 651 de site-uri care vând „droguri legale” europenilor“, se mai arată în raport.
Patru substanţe evaluate din punct de vedere al riscului în 2014
Potrivit raportului, tot mai multe droguri noi depistate pe piaţa drogurilor sunt destinate utilizării legale ca medicamente. Uneori, acestea sunt comercializate ca medicamente, în alte cazuri sunt vândute clandestin ca droguri ilegale, precum heroina, sau ca „droguri legale”, „substanţe chimice pentru cercetare” și chiar ca „suplimente alimentare”.
„Printre exemplele recente de astfel de medicamente, despre care se presupune că au fost administrate prin injectare de către consumatorii de opioide, se regăsesc: pregabalinul – administrat pentru tratamentul durerii neuropate, epilepsiei și anxietăţii generalizate, tropicamida – administrată în timpul controlului oftalmologic pentru dilatarea pupilelor și carfentanilul – un analgezic opioid folosit pentru tranchilizarea animalelor mari. Printre alte medicamente raportate de curând prin sistemul de avertizare rapidă se numără: fenazepamul, o benzodiazepină vândută ca benzodiazepină „legală”, ca „substanţă chimică pentru cercetare” și sub forma medicamentului controlat diazepam, precum și fenibutul – un anxiolitic administrat în tratamentul dependenţei de alcool în Rusia, vândut online ca „supliment alimentar”. Aceste medicamente pot fi procurate în mai multe moduri: devierea medicamentelor autorizate de pe piaţa reglementată și importul de medicamente neautorizate din afara Uniunii Europene. În plus, drogurile componente pot fi importate în vrac din ţări precum China, apoi prelucrate și ambalate în ţările europene și vândute direct pe piaţa drogurilor ilegale, pe piaţa „drogurilor legale” sau pe site-urile de comerţ electronic“, se precizează în raport.
