România se confruntă zilnic cu agresivitatea Rusiei în zona Mării Negre, precum şi cu un val de atacuri cibernetice şi interferenţe politice, a declarat ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, într-un interviu pentru agenţia Associated Press.
Dar chiar în contextul acestui mediu incert, România încearcă să fie principalul furnizor de securitate în regiune şi un avanpost de alertă timpurie în cazul ameninţărilor la adresa aliaţilor din NATO, a spus ministrul.
”Nu cred că există măcar o singură zi fără o provocare din partea Rusiei în spaţiul aerian al României sau în apele teritoriale, însă guvernul acţionează pentru a descuraja cât mai multe (provocări) posibil, cât de eficient poate”, a spus Fifor.
România, ”stat fost satelit al fostei Uniuni Sovietice”, găzduieşte o importantă bază militară a SUA şi a adoptat în mod constant poziţii mai proamericane decât vecinii ei, fapt care a condus la răcirea relaţiilor cu Rusia, ţară despre care Fifor a spus că a devenit ”practic un vecin” al României după anexarea Crimeei în anul 2014.
”Rusia îşi sporeşte practic zilnic capacitatea militară în peninsula Crimeea; vorbim despre noi capacităţi navale, noi fregate, noi submarine”, a explicat Mihai Fifor, adăugând că România are în vedere să-şi crească anul acesta bugetul apărării la 2% din PIB, de la 1,81%, şi ”să demonstreze că este un pilon al stabilităţii şi securităţii”.
România doreşte de asemenea să-şi suplimenteze efectivele contingentului din cadrul misiunii Resolute Support din Afganistan, de la 700 de soldaţi în prezent la 900 de soldaţi, decizie care mai trebuie aprobată de CSAT şi de Parlament, a menţionat oficialul român.
El a mai anunţat că aproximativ 8.000 de membri din personalul militar au intrat în rezervă ori au părăsit Armata, astfel că Guvernul a aprobat 6.400 de noi posturi în cadrul Armatei care urmează să fie ocupate până la finele anului în curs.
Ministrul Mihai Fifor a precizat că România se confruntă cu ”interferenţe în zona politică, interferenţe în chestiunea minorităţilor ... şi cu război economic”, incluzând aici opoziţia faţă de construcţia unei conducte ce ar diminua dependenţa României faţă de gazele ruseşti.
Această conductă, ce ar urma să lege Bulgaria de Austria, prin România şi Ungaria, ar putea permite României să devină un exportator major de gaze în urma realizării conexiunii cu rezervele offshore din Marea Neagră.
