Cotele sunt propuse în condițiile în care ministerul acceptă parțial argumentarea unui studiu de specialitate realizat de către un colectiv al Facultății Transilvania din Brașov, susţine un comunicat al WWF-România.
"Același studiu nu mai este considerat valabil când vine vorba de stabilirea cotelor pentru râs, deși nu se oferă vreo explicație în acest sens. Mai mult, deși 6 din 9 experți din grupul consultativ pe carnivore mari au contestat studiul pe care se bazează hotărârea și au cerut refacerea lui, opiniile lor au fost ignorate (...) Vânătoarea va fi singura alternativă de control a conflictului dintre om și animalele sălbatice(...) În aceste condiții, WWF România, ACDB și Grupul Milvus se opun clar ordinului și cer refacerea studiului pe baza căruia ministerul dorește să autorizeze noile cote de împușcare a animalelor sălbatice. Pagubele raportate în studiu sunt de 66.779 de lei, în cazul lupului, și 783.018 de lei, în cazul ursului, pentru pisica sălbatică și râs nefiind înregistrate pagube cauzate de aceste specii. Puse în contextul milioanelor de euro generate de industria vânătorii pentru aceleași specii — un trofeu de urs valorează în medie 8.000 de euro — motivația din spatele acestui ordin devine cel puțin îndoielnică. Mai mult, chiar dacă aceste compensații nu sunt semnificative la nivel macro, al unui buget de stat, ele se plătesc cu întârzieri semnificative iar procesul este îngreunat pentru păgubit", mai susţine organizația de mediu. Proiectul de ordin ministerial este în dezbatere publică până vineri, 30 septembrie.
În replică, ministrul Mediului a postat pe pagina sa de Facebook câteva precizări şi comunicatul oficial al ministerului pe această temă. "Dacă doriti sa fiți corect informați în legatură cu discuţia din spaţiul public pe tema carnivorelor, mari găsiți mai jos precizările noastre. Ordinul de Ministru privind cotele pentru vânarea carnivorelor mari se da încă din 2007! Nu a inventat 'guvernul tehnocrat' această procedură. Ce am făcut noi, însă, și nu s-a făcut în anii trecuți a fost ca, în spiritul transparenței care a fost principiul acestei guvernări, să punem în consultare publică acest Ordin, tocmai pentru a da posibilitatea celor interesați să ne dea feedback-ul lor. Sper că aceste precizări să clarifice dezinformarea din spațiul public pe acest subiect, din păcate întreținută și de presă", scrie Cirstiana Paşca Palmer.
Ministerul aminteşte în comunicat că anul trecut, prin Ordin au fost acordate 540 de derogări pentru exemplarele de urs, 598 pentru exemplarele de lup și 496 pentru exemplarele de pisică sălbatică. Exemplul poate continua și cu derogările stabilite pentru anul 2014-2015: 550 (urs), 520 (lup) și 440 (pisică sălbatică).
"Proiectul de ordin supus dezbaterii publice este susținut de un studiu anual de evaluare a efectivelor populațiilor de carnivore mari din România realizat printr-un acord cu ICAS Brașov, Universitatea Transilvania Brașov și Fundația Carpați - prin măsurători în teren, evaluarea zonelor vulnerabile la carnivorele mari și alți indicatori care vizează siguranța cetățenilor, starea de conservare a speciilor dar și echilibrul acestora", se mai arată în comunicat.
Conform sursei citate, Ministerul Mediului a organizat în premieră un grup de lucru care să analizeze studiul ICAS și să formuleze observații și propuneri pe marginea acestuia. Atât ordinul cât și observațiile grupului de lucru au fost înaintate, conform procedurii, Academiei Române.
"În final, precizăm că Directiva Habitate permite tuturor țărilor UE, derogări în scopul prevenirii unor pagube importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, fermelor, pădurilor, exploatațiilor piscicole, apelor şi altor bunuri, fie în interesul sănătăţii şi securităţii publice sau în scop de cercetare ştiinţifică şi educaţie etc.
Înțelegem empatia publică a celor care au acces doar la informații care sugerează „un măcel” împotriva animalelor sălbatice din România. Ministerul Mediului prin demersurile sale de constituire a grupului de lucru, implicare a mediului academic și consultare a publicului larg dorește să se asigure că măsurile derogatorii nu sunt în detrimentul menținerii speciilor", mai precizează Ministerul Mediului.
