După discuţii controversate şi în contradictoriu privind legea amnistiei şi cea a graţierii, iată că astăzi Ministerul Justitiei a publicat pe site proiectul Ordonantei de Urgenta pentru graţierea unor persoane. Mai exact, Ministerul Justiţiei a elaborat două acte normative privind graţierea şi modificarea Codului Penal pentru punerea în concordanţă cu hotărârile CCR. Proiectul de ordonanţă care a fost elaborat şi care ar urma să intre în vigoare la 18 februarie vizează doar faptele comise până la data de 18 ianuarie 2017.Mai exact, se grațiază pedepsele de până la cinci ani,iar abuzul în serviciu va fi incriminat dacă există un prejudiciu de peste 200.000 de lei.
CE SE GRAŢIAZĂ, CE NU SE GRAŢIAZĂ
În nota de fundamentare, Ministerul Justitiei arata ca "prezenta ordonaţă de urgenţă nu se aplică persoanelor care săvârşesc infracţiuni cu violenţă, împotriva siguranței naționale, infracțiuni de corupție, împotriva persoanei, etc., în stare de recidivă". Se prevăd, între altele, faptele pentru care grațierea NU poate fi acordată - este vorba, de pildă, despre condamnări pentru violență (omor, omor calificat, viol).
Sunt exceptate de la grațiere, în limita a cinci ani, și faptele de corupție, fapte ce vizează securitatea națională și infracțiuni economice. Se poate acorda grațiere pentru jumătate din pedeapsă pentru persoanele care au împlinit 60 de ani, pentru femei însărcinate, persoane cu anumite afecțiuni cronice, persoane care au copii mai mici de 5 ani în întreținere. O condiție importantă este că această grațiere depinde de plata integrală a prejudiciului către părți civile, bugetul de stat, instituții publice.
Totodată, se înjumătăţesc sau, după caz, se reduc cu restul de pedeapsă neexecutat pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care, conform expertizei medico-legale emisă de instituţiile abilitate sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale.
În ceea ce privește a doua parte a proiectului, Modificări legislative în Codul penal, prima se referă la abuzul în serviciu. Astfel, se introduce un prejudiciu de la care se cercetează abuzul în serviciu cu încălcarea legii - 200.000 de lei, însă pedeapsa ar scăderea la doar trei ani.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului pentru graţierea unor pedepse nu se aplică persoanelor care săvârşesc "infracţiuni cu violenţă, împotriva siguranţei naţionale, infracţiuni de corupţie, împotriva persoanei, etc., în stare de recidivă", arată Ministerul Justiţiei.
"În privinţa graţierii, aceasta are ca efect doar asupra executării totale sau parţiale a unei pedepse aplicate de instanţele judecătoreşti, existând şi posibilitatea ca, în eventualitatea săvârşirii unor alte fapte penale, graţierea să poată fi revocată. În acelaşi timp, trebuie precizat că prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică persoanelor care săvârşesc infracţiuni cu violenţă, împotriva siguranţei naţionale, infracţiuni de corupţie, împotriva persoanei, etc., în stare de recidivă", se precizează în Nota de fundamentare a proiectului de OUG, postată miercuri pe site-ul MJ.
Nu beneficiază de prevederile privind grațiere cei care au săvârşit o serie de infracţiuni:
* infracţiunile contra siguranței statului
*infracţiunile de omor
* vătămare corporală gravă
*lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte
* violarea de domiciliu prevăzută
* șantajul prevăzut
*violul prevăzut de art. 197 Cod penal anterior și în art. 2018 cod penal în vigoare ;
*actul sexual cu un minor
*furtul
*tâlhăria prevăzută de art. 211 Cod penal anterior și în art. 233 – 234 cod penal în vigoare;
* ultrajul
*tortura
* represiunea
*luarea de mită prevăzută de art. 254 Cod penal anterior și cod penal în vigoare;
*darea de mită prevăzută de art. 255 Cod penal anterior și art. 290 cod penal în vigoare;
*traficul de influenţă prevăzut de art. 257 Cod penal anterior și art. 291 cod penal în vigoare;
* cumpărarea de influență prevăzut de art. 292 cod penal în vigoare ;
*traficul de stupefiante prevăzute de art. 312 Cod penal anterior;
* constituirea unui grup infracțional organizat
Cine poate beneficia de Legea Graţierii
Ministrul Justiției a declarat la finalul ședinței de Guvern, că România trebuie să dea o lege a graţierii de care ar putea beneficia aproximativ 2.500 de persoane. Florin Iordache a adăugat că în astfel de condiţii Guvernul poate veni cu un act normativ privind graţierea care să nu vizeze faptele penale grave.
"Ţinând cont de o politică penală coerentă, putem da o lege a graţierii care să nu vizeze faptele grave, faptele care vizează corupţia, spălarea de bani şi alte infracţiuni foarte grave, astfel încât, din estimările pe care le-a făcut Ministerul Justiţiei, în jur de 2.300 - 2.500 de persoane pot beneficia de această lege a graţierii. Repet, este în consultare publică, dar poziţia Ministerului Justiţiei este că, în acest moment, România trebuie să dea o lege a graţierii", a subliniat Iordache.
Ministerul Justitiei prezinta și recomandările formulate de The European Committee for the Prevention of Torture and Inhuman or degrading Treatment or Punishment (CTP) si sustine ca acesta "arată că investiția în infrastructura penitenciară nu reprezintă o soluție, ci pedepsele complementare și acțiunile care vizează reeducarea persoanelor condamnate, reprezintă calea de succes pentru o societate care dorește să se reformeze cu adevărat".
În prezent, pentru România, starea penitenciarelor și a condițiilor locurilor de încarcerare (inclusiv pentru măsurile preventive privative de libertate), reprezintă o sursă constantă de critici interne și internaționale, dar și de sancțiuni pecuniare. Un prim argument este dat de situația actuală din penitenciarele din România, referitor la supraaglomerarea cu persoane condamnate.
În România, închisorile au un grad de ocupare mai mare de 200%, iar indicele mediu de ocupare este 157,7%.
„Potrivit datelor oficiale, opt închisori din România au un grad de ocupare mai mare de 200%, iar indicele mediu de ocupare este 157,7%. De asemenea, există imobile de executare a pedepselor privative de libertate construite între anii 1851-1896, aflate într-o stare avansată de uzură. În statele europene politica penală aplicată este una fundamental diferită de cea din România în sensul că se aplică măsuri alternative de executare a pedepsei, iar starea de detenție este una cu adevărat excepțională și doar pentru acele infracțiuni și persoane care sunt cu adevărat periculoase pentru societate și ordinea de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat condamnări împotriva mai multor state europene pentru condițiile de detenție și supraaglomerarea din închisori, prin decizii – pilot în țări precum Ungaria, Bulgaria, Rusia sau Italia (Varga and Others vs Hungary, Neshkov and Others vs. Bulgaria, Torreggiani and Others vb Italy, Ananyev and Others vs. Rusia). În urma acestor decizii-pilot, statele condamnate au fost obligate să plătească sume de bani pentru TOȚI cei încarcerați pentru fiecare zi de detenție. În aceste condiții, dacă România ar primi o astfel de soluție, luând în considerare o sumă mai mica pe fiecare zi de detenție decât cea avută în vedere în Italia, impactul bugetar calculat la nivelul Ministerului Justiției, în varianta optimistă, ar fi de 80 milioane Euro/an“, potrivit Notei de Fundamentare la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului pentru graţierea unor pedepse.
Documentele atasate pot fi citite aici:
Citeste aici Proiectul de OUG pentru gratiere
Citeste aici Nota de fundamentare a OUG pentru gratiere
Graţierea presupune doar atât: condamnatul graţiat nu-şi mai ispăşeşte pedeapsa după gratii. Însă toate celelalte consecinţe ale condamnării rămân: cazierul penal, repararea prejudiciului, compensarea victimelor, obligativitatea unei bune conduite pe o perioadă de timp etc.
În schimb, amnistia şterge complet fapta penală, ca şi cum aceasta nu ar fi fost săvârşită. Făptaşul devine complet imaculat, ca orice alt om nevinovat. „O primă întrebare care se ridică: ce facem cu prejudiciile şi cu victimele? Căci fapta a existat, ea a fost ştearsă doar din catastife. A doua întrebare: cine are nevoie cu adevărat de onorabilitatea pe care o aduce amnistia?“, scrie jurnalistul Liviu Avram într-un