A fost nevoie de două zile şi milioane de euro, asezonate cu o campanie pro şi anti de o agresivitate ieşită din comun pentru ca referendumul privind redefinirea familiei să eşueze. Românii nu au ieşit din case, iar motivele sunt multe. De la lehamitea faţă de politică, până la lehamitatea faţă de modul în care sunt trataţi până şi atunci când sunt chemaţi la urne. Dacă întrebarea ar fi fost formulată altfel, poate ar fi avut încredere să voteze. Dar nu a fost aşa. Dezbinarea a fost mai accentuată decât niciodată. Într-o ţară normală, cu oameni politici serioşi şi cu capul pe umeri, la această oră, a bilanţului, ar trebui să se tragă linii. Şi mulţi să facă un pas înapoi. Poate că românii s-au săturat să mai fie câmpul de luptă al politicienilor. Poate că s-au săturat să mai fie dezbinaţi.
Potrivit Legii 3/2000, pentru ca referendumul naţional să fie valabil, este necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente. Referendumul putea fi validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezentau cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.
Rezultatele centralizate la nivel naţional de către Biroul Electoral Central, cuprinzând numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare răspuns de pe buletinul de vot şi numărul voturilor nule, se înaintează, cu pază militară, la Curtea Constituţională, în termen de 24 de ore de la încheierea centralizării.
CCR prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirmă rezultatele acestuia, reaminteşte agerpres.ro.
Duminică, până la ora 21:00, au votat la referendumul pentru redefinirea familiei 20,41% dintre alegători, ceea ce înseamnă invalidarea scrutinului, potrivit datelor centralizate de Biroul Electoral Central (BEC).
Numărul total al persoanelor care s-au prezentat la vot până la ora 19,00 este de 3.731.704, dintre care în mediul urban au votat 1.829.816, iar în mediul rural - 1.901.888.
O prezenţă mai numeroasă la vot, până la ora 19,00, s-a înregistrat în judeţele: Suceava, Dâmboviţa, Bihor.
Judeţele în care s-a înregistrat o prezenţă redusă la vot sunt: Covasna, Harghita, Tulcea.
Potrivit BEC, în Bucureşti au votat 15,74 % dintre alegători, respectiv 281.977 de persoane.
În Sectorul 1 s-au prezentat la urne 18,51% din totalul alegătorilor înscrişi în listele electorale, în Sectorul 2 - 16,36%, în Sectorul 3 - 13,29%, în Sectorul 4 - 16,11%, în Sectorul 5 - 14,67% şi în Sectorul 6 - 17,09%.
Referendumul a fost organizat sâmbătă şi duminică, între orele 7,00 şi 21,00.
În străinătate au votat până la ora 21,00 un număr de 121.118 cetăţeni.
UPDATE
Prezenţa la vot la referendumul local pentru schimbarea denumirii judeţului Olt în Olt-Romanaţi a fost de 25,92%, mai redusă faţă de cea de la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei, potrivit rezultatelor finale centralizate de Biroul Electoral Judeţean (BEJ).
La referendumul local, care nu a fost validat deoarece prezenţa a fost sub 30%, au votat 95.760 persoane, cu aproape 5.000 mai puţine decât la referendumul naţional pentru redefinirea familiei în Constituţie.
Dintre voturile valabil exprimate 57,37% (54.947) au fost cu DA pentru schimbarea denumirii judeţului, 40,24% (38.536) au fost cu NU, iar 2.277 de voturi au fost anulate.
Numărul total al alegătorilor înscrişi pe listele permanente a fost de 369.344.
