Maria Lătărețu a fost una dintre cele mai îndrăgite interprete din domeniu, fiind supranumită deseori Privighetoarea Gorjului.Jazzmanul Johnny Răducanu o considera Ella Fitzgerald a României. În cariera sa a susținut un număr mare de concerte, a realizat numeroase înregistrări discografice și a participat la un număr mare de emisiuni de radio și TV.
Încă din copilărie, Maria Lătărețu a cântat la hore, nunți, petreceri boierești etc. La 13 ani fratele artistei, Ioniță Borcan, îi cumpără o chitară și o învață să se acompanieze.
În 1928 ea se căsătorește cu vioristul Mihai (zis Tică) Lătărețu din comuna Lelești și cântă împreună în mai toate satele din Gorj.
Ajunge pentru prima oară în București în 1933 unde cântă pentru o scurtă perioadă de timp la localul „La fânăreasă”, întorcându-se apoi în Gorj.
În 1937 este descoperită în Gorj de o echipă de folcloriști alcătuită din Constantin Brăiloiu, Harry Brauner, Tiberiu Alexandru și Mihai Pop. Încântați de vocea, stilul și de repertoriul său tradițional, au invitat-o la București pentru a o înregistra.
Primele înregistrări ale Mariei Lătărețu au fost efectuate, pe cilindri de fonograf, la data de 19 iulie 1937. Apoi, pe 13 septembrie 1937, înregistrează la casa de discuri „Columbia”, sub supravegherea artistică a Arhivei de Folclor a Societății Compozitorilor Români. Cântă prima oară la Radio București pe 29 august 1937.
Cântă la localul lui Marcu Căciularu (din strada Vespasian, zona Gării de Nord) în 1937, la „Luna Bucureștiului” în 1938 și în perioada 1939-1949 la „Dorul Ancuței”, restaurant de lux din strada Alexandru Lahovari, frecventat de diferiți artiști – scriitori, compozitori, actori. La acesta din urmă a fost angajată la recomandarea lui Constantin Brăiloiu.
Chiar dacă viața ei pare scoasă dintr-un basm, cântăreața a trecut prin tragedii greu de imaginat și de îndurat.
Maria Lătăreţu a avut şase copii, dintre care cinci au murit. Măriuca, una dintre fetiţele artistei, despre care se spune că ar fi moştenit de mică talentul mamei sale, a murit muşcată de un câine turbat. Artista a aflat tragica veste în timpul unui recital pe care îl susţinea la Restaurantul „Doina”. Cântăreaţa a trăit un lung şir de drame. Şi-a îngropat cei cinci copii, dar şi soţul.
În ciuda dramelor trăite, nu a renunţat la dragostea pentru cântec . S-a dedicat pasiunii sale, din care însă nu a strâns niciodată o avere.
În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, casa din Bucureşti a Mariei Lătăreţu a fost complet distrusă de bombardamente. Cântăreaţa s-a retras atunci în Gorj. Pentru că şi-a construit o casă mare la Târgu Jiu, artista a fost inclusă de comunişti şi categoria burghezilor.
Casa i-a fost, până la urmă, confiscată de comunişti. „Cu banii strânşi din cântat, în anul 1941 Maria Lătăreţu a început construirea unei case la Târgu-Jiu, peste Podul Jiului, pe strada Panduri. Au trecut mai mulţi ani până a terminat-o, iar să-i pună uşile şi ferestrele solista a fost nevoită să vândă peste 100 din costumele sale populare. Când casa a fost terminată, fiindcă era prea mare, autorităţile comuniste au confiscat-o, iar stăpâna a fost înscrisă în categoria burgheziei, având interdicţia de a mai cumpăra o altă casă“,scrie Alexandru Doru Şerban în cartea „Personalităţi gorjene - adevăr, curiozităţi, anecdote, legende“ . Cântăreaţa a reuşit să-şi recupereze casa după 13 ani casa, dar clădirea era deja ruină.
Pe 27 septembrie 1972, Maria Lătăreţu se afla la Româneşti, judeţul Botoşani pentru un spectacol. "Miercuri, 27 septembrie 1972, în comuna Româneşti era mare fierbere. După-amiază, de la ora 16:00, pe scena Căminului Cultural urma să cânte însăşi Maria Lătăreţu, celebra privighetoare a cântecului românesc, pe care mulţi o văzuseră doar la televizor sau o ascultaseră la radio sau de pe discurile Electrecord. Cererea de bilete a fost atât de mare, încât forurile cultural au transformat spectacolul de fapt... în două spectacole: unul de la ora 16:00, iar celălalt de la ora 18:00", notează Ioana Lătăreţu şi Dorin Brozbă, autorii cărţii "Maria Lătăreţu, privighetoarea nepereche”.
Artistei i s-a făcut rău în culise, după ultimul cântec intepretat pe scenă. Colegii artişti, speriaţi, au chemat un tehnician veterinar aflat în sală, pentru a o resuscita. Artista care făcuse o comoţie cerebrală nu a mai putut fi salvată. Ultima înregistrare video a Mariei Lătăreţu,care fusese realizată cu opt zile înainte de moarte purta denumirea „Vă las cântecele mele”.
