Sunt abili, cu ochii pe „pradă“, bine documentaţi şi, întotdeauna, în gardă. În plus, chiar dacă, cei din jur nu nu le înţeleg limbajul, hoţii din mijloacele transport în comun - căci despre ei vorbim - comunică întotdeauna codat pentru a nu fi înţeleşi de potenţialele victime. Aşa că, dacă noi nu pricepem nimic din limbajul infractorilor, ei înţeleg totul. Şi, nu stau pe gânduri înainte să ne „facă“ puţin la buzunar! Care este lumbajul hoţilor de buzunare şi cum comunică aceştia între ei? Cât de mult îşi filează victima până se decid să acţioneze? Despre partea nevăzută a şuţilor din RATB şi despre ce înseamnă Brigada de Poliţie a Transportului public au povestit, pentru mariustuca.ro specialişti cu patalama, aflaţi sub acoperire prin mijloacele de transport în comun, pentru a ne proteja de cei care, în maximum 30 de secunde ne lasă cu portofelul şi cu buzunarul gol. Polițiștii sub acoperire ai Brigăzii de Transport Public sunt bine antrenați, bine documentați și mereu cu un pas înaintea hoților. „Avem echipe de flagrant, în special în mijloacele de transport în care mica infracționalitate este crescută“, a declarat pentru site-ul nostru, comisarul şef de politie Croitoru Constantin, şef al Brigăzii.
Despre „şuţii“ din RATB am putea scrie pagini întregi. Aceştia pleacă de acasă cu gândul să fure. Se urcă în primul autobuz, de obicei, le preferă pe cele aglomerate, de pe traseu şi, dacă, au identificat fraierul (n.r.- în limbajul hoţilor „victima“) l-au şi cântat (n.r.- adică, furat în limbajul ciorditorilor ). „Hoţii care folosesc mijloacele de transport în comun, în limbajul lor, se numesc „şuţi“. Aceştia folosesc un limbaj codificat atunci când merg şi fură din mijloacele de transport pentru a se înţelege între ei. Ar fi bine ca cetăţenii să cunoască acest limbaj, pentru a putea să se ferească şi să-şi protejeze bunurile“, ne-a declarat interlocutorul nostru de la Brigada de Poliţie a Transportului Public care a preferat să rămână sub protecţia anonimatului.
Limbajul codat al şuţilor
Atunci când văd un panacot (n.r. autobuz), după ce s-au urcat „şuţii te cântă“ (hoţii te fură) imediat. „Locul de unde fură, atunci când fură din geantă spun <<c-au umbat la ploscă>>, când fură din buzunarul interior al hainei spun <<c-au furat de la primărie>>, când taie buzunarul folosind o lamă subţine sau un bisturiu mic, spun <<c-au dat cep>>, ca la butoi, au făcut gaură. Când fură doar bani, spun că <<au luat locul sau au furat curat>>. Când fură telefoane mobile îi auzi şuşotind că au furat <<crocodilul>>. Iar nouă ne spun <<gabor sau manoş>>. Sau spun, uite sunt cei <<de la volantă>>, adică Structura de Flagrant a Poliţiei Capitalei“, povesteşte interlocutorul nostru din culisele şi din limbajul hoţilor de buzunare.
„Dintr-un autobuz de 60-70 de călători îl aleg pe cel mai neatent“
Din poveştile sursei noastre, afăm că nici hoţii nu mai sunt ce-au fost odată. Mai exact, dacă hoţul de acum 10-15 ani fura pentru traiul zilnic, pentru mâncare, ciorditorii din ziua de astăzi fac acest lucru pentru a-şi cumpăra droguri.„Hoţii din RATB nu acţionează niciodată la întâmplare. Deşi ca studii au, poate, o şcoală elementară, sunt nişte oameni care au experienţa vieţii. Pur şi simplu, se pricep aşa de bine la ceea ce fac că, dintr-un autobuz de 60-70 de călători îl aleg pe cel mai slăbuţ, cel mai neatent. În limbajul lor, spun că-l <<cumpără>>, adică îl identifică în mulţimea aceea şi apoi operează“, pevesteşte specialistul de la Brigada Rutieră de Transport Public.
Paleta hoţilor de buzunare este una vastă. De la tineri de 14 ani până la cel mai bătrân hoţ, care în prezent este condamnat, Ilie Constantin, zis Tică, de 76 de ani. Cum procedează ciorditorii şi care este strategia lor?. Iată ce spune specialistul: „În limbajul lor, ei identifică <<fraierul>>, adică persoana vătămată. Urcă, urmăresc ca victima să scoată portofelul, pentru că - de regulă, doamnele ţin cardul de călătorie lângă bani, în portofel - şi atunci au şi văzut ce bunuri are persoana respectivă. În momentul în care s-au urcat în autobuz şi profită de aglomeraţia de la scările de acces, de la uşă, împing victima sau produc un moment de busculadă. Atunci operează. Sau, când în aglomeraţie călătorul se ţine cu ambele mâini de bară, ei profită şi acţionează“.
Despre „performanţa“ şuţilor, interlocutorul nostru povesteşte că aceştia avansează zi de zi.„Acum comunică între ei, folosesc mijloacele de telefonie mobilă, folosesc anumite mijloace de deplasare, adică maşini. Adică, vine cineva cu maşina în spatele autobuzului, îi aşteaptă, ei au acţionat, au furat, coboară la prima staţie, se urcă în maşină şi dispar“.
Hoţii se feresc de autobuzele „sparte“
Una dintre probleme este aceea că hoţii din zilele noastre nu mai folosesc aceleaşi linii RATB ca în trecut pentru a da lovitura. Dimpotrivă, acţionează în tot Bucureştiul, schimbând rutele. „În urmă cu 10-15 ani, acţionau pe anumite linii. În prezent, acţionează pe raza întregului Municipiu Bucureşti.Ei pot plecat din Militari, pe autobuzul 178 sau 336 şi ajung prin 102, pe Nicolae Grigorescu. Schimbă rutele. S-a întâmplat în supravegherea noastră să stăm vreo 6-7 ore după un hoţ de buzunare şi ne-am plimbat după el prin tot Bucureştiul până când am realizat flagrantului. Acţionează în tot Bucureştiul, inclusiv la metrou. Pot să meargă cu un autobuz la suprafaţă, văd că autobuzul este <<spart>>, în limbajul lor este gol. Şi, atunci, coboară la metrou. La metrou acţionaeză în zona scărilor rulante. Acolo avantajul este că sunt camere de luat vederi“, susţin oficiali ai Brigăzii.
90% dintre hoţii de buzunare sunt consumatori de droguri
Majoritatea hoţilor din RATB sunt consumatori de droguri, mai exact 90 % dintre aceştia. „De asta vă spun că hoţii din 1995 sunt diferiţi de cei din 2015. Atunci furau strict pentru mâncare, pentru consumul lor propriu, acum fură strict pentru droguri. Limbajul hoţilor şi vocabularul lor „codat“ este transmis din hoţ în hoţ, ca pe o moştenire de familie. În plus, „aprofundează“ tot acest vocabular în penitenciare. „Limbajul acesta se învaţă, pentru că, până la urmă, şi noi l-am învăţat tot de la ei. Se şcolesc unul pe altul, din familie în familie, din anturaj, din penitenciar, e un limbaj pe care victimele necunoscându-l, nu sunt atente“.
Unii stau „semafor“, dar toţi „se sparg“ la coborâre
Potrivit surselor noastre, ciorditorii acţionează, de cele mai multe ori, în grup: mai nou, femei- bărbaţi sau majori-minori. „În timp ce unii dintre ei vor acţiona şi vor fura, ceilalţi sunt folosiţi ca <<semafor>>, adică acei hoţi care se ocupă de supravegherea mijlocului de transport în comun, se uită stânga-dreapta să vadă dacă au fost descoperiţi.Când sunt depistaţi au un semn pe care şi-l fac sau pronunţă anumite cuvinte şi coboară la prima staţie şi fug. Iarăşi un lucru foarte important, dacă acţionaeză trei-patru, la coborâre <<se sparg>>, adică pleacă separat, în direcţii diferite. Iar bunul niciodată nu mai este la cel care l-a sustras. Este imediat predat în altă parte. Spre exemplu, dacă s-a furat un portofel, la coborâre <<se scobeşte>>. Ce înseamnă se scobeşte? Se iau din el banii şi apoi se aruncă“, susţine ofiţerul de la Brigadă.
Bine îmbrăcaţi şi amabili
Hoţii de buzunar din RATB îşi pot face, lejer, veacul pe lângă noi, prin autobuze. Sunt oameni normali, iar călătorii trebuie să fie foarte atenţi pentru că şuţii nu mai sunt cetăţenii de etnie rromă, aceia murdari, din alte timpuri. Unii sunt chiar foarte bine îmbrăcaţi cu costum, cravată, genul intelectual, foarte politicoşi, cu o mapă după ei.
„Te invită chiar să iei loc pe scaun, iar în momentul ăla de amabilitate, aceştia acţionează şi ai rămas fără bunuri. Te ajută şi cu bagajele, asta se întâmplă, în special, la persoanele în vârstă. Persoana vătămată urcând în autobuz, uşile se închid, iar ei rămân în staţie cu bagajele şi pleacă mai departe“, povesteşte interlocutorul nostru.
Hoţul se împacă într-o veselie cu păgubitul
Poliţiştii sub acoperire din cadrul Brigăzii au atins şi subiectul împăcării dintre hoţ şi victimă, înţelegere care, după intrarea în vigoare a noului Cod Penal, se aplică din ce în ce mai mult între infractor şi păgubit. „ Mai există, aceasta prevedere legala nouă, împăcarea hoţului cu partea vătămată. La 70% dintre cazurile în care se întâmplă aşa ceva hoţul apare, din nou, pe stradă la 5 -7 zile după ce se împacă cu victima.
Linii RATB cu lipici la hoţii de buzunare
Perioadele în care se comit cele mai multe furturi în mijloacele de transport din Capitală sunt lunile ianuarie, aprilie, septembrie și decembrie, când hoții profită de aglomerație. Linii rău-famate: autobuzele 139- Ferentari-Rahova, 141, 336,335, 300 - segmentul Casa Presei-Dorobanți, tramvaiele: 1,8, 21, 46, 16- zona Tei-Toboc, troleibuzele: 66, 69. Pentru a nu pica în plasa şuţilor, polițiștii sfătuiesc călătorii să evite folosirea mobilului sau a aparatelor audio-video, să nu țină portofelul cu bani în buzunarul din spate al pantalonilor, dar mai ales să nu fie purtate ostentativ bijuterii. Din 2013 și până în prezent, infracționalitatea în mijloacele de transport a scăzut constant, reducându-se cu 20-25%.
Mic „dictionar“ al şuţilor
„fraierul“-victima
„spart“- gol
„a cumpăra fraaierul“- a identifica victima
„l-au cântat“- l-au furat
„semafor“- supraveghetor
„se scobeşte“- se aruncă
„au umblat la ploscă“- au furat din geantă
„au furat de la primărie“- din buzunarul interior al hainei
„au furat curat“- expresie folosită atunci când fură doar bani
„au dat cep“- au tăiat buzunarul
„crocodilul“- telefon mobil
„gabor sau manoş“- poliţist
„ploscă“-geantă
„panacot“-autobuz
„limonadă“-informator
„piper“- nu ţine!
