Dintre cele 21 de măsuri impuse de Garda de Mediu şi realizate de Iridex, cele mai importante se referă la prevenirea mirosurilor neplăcute de care s-au plâns astă-vară locuitorii din cartierele Pajura, Bucureştii Noi, Chitila, Şoseaua de centură, Străuleşti şi comuna Chiajna. Investiţia totală se ridică la aproximativ 700.000 de lei, termenul pentru realizarea cerinţelor Gărzii de Mediu fiind 10 octombrie.
Preşedintele Iridex, Corneliu Pascu, a explicat că acoperirea depozitului de deşeuri s-a făcut de la bun început conform legii, dar, din cauza intemperiilor, s-a deteriorat parţial stratul de pământ din unele zone, mai ales în zonele superioare ale taluzurilor.
În prezent, Corneliu Pascu spune că s-a refăcut acoperirea cu pământ, în grosime de 30-50 cm, conform legislației, şi s-au construit sisteme suplimentare de drenaj a apei din gunoi.
„În realitate, cele 21 de măsuri urmăresc diminuarea și, mai ales, prevenirea răspândirii unor eventuale mirosuri, iar unele dintre acestea exced cadrul legal. În egală măsură, considerăm că este important ca GNM, APM și Ministerul Mediului să își alinieze cerințele la legislația europeană și sa impună aceste cerințe și celorlalți operatori care activează în această zonă, operatori care au ca obiect de activitate tot gestionarea deșeurilor”, a declarat Corneliu Pascu, într-o conferinţă de presă.
"Nu există date privind o poluare provocată de activitatea noastră"
Preşedintele Iridex a explicat, totodată că, în conformitate cu autorizaţia de mediu, centrul este obligat să măsoare periodic calitatea aerului pe zona de întindere a depozitului şi să raporteze imediat la Agenţia de Protecţia Mediului.
„În nici una dintre aceste măsurători nu sunt depășiri care să indice o poluare din cauza activității noastre. Invităm APM să facă aceste măsurători și în incinta centrului, nu numai la câțiva km distanță, în baza standardelor acreditate, în acest spațiu găsind-se numeroase activități industriale ori de prelucrare, gestiune deșeuri”, a cerut Corneliu Pascu. El a arătat că Agenţia Naţională de Mediu nu a venit niciodată să facă măsurători pentru emisiile de hidrogen sulfurat, prezent în gazele emanate din depozitul de gunoi.
Preşedintele Iridex a adăugat că nu are nici un interes să evacueze gazele de depozit în atmosferă deoarece acestea sunt captate şi transformate în energie electrică pentru care firma obţine certificate verzi de la stat. Ori certificatele verzi înseamnă bani cu care firma îşi acoperă investiţiile. Iar acestea nu sunt nici puţine, nici ieftine: staţii de sortare, compostare şi concasare a deşeurilor, instalaţie de colectare biogaz şi de producere a energiei electrice şi termice, precum şi o staţie de tratare a apei infiltrate în gunoi. Spre exemplu, în fiecare oră se produc cca 2 MW, folosind 1000 m3 de gaz, energie verde care poate alimenta cca. 500 de apartamente la un consum mediu de 4 kW.
Oamenii s-au apropiat de groapa de gunoi, nu invers
Mai mult, Corneliu Pascu a spus că INMH a făcut un studiu privind dispersia gazelor din depozitul de gunoi care arată că un miros se dispersează de 1 milion de ori pe o distanţă de 1 km. Ceea ce înseamnă că dacă mirosul era atât de puternic cum s-a reclamat, primii afectaţi de aerul irespirabil ar fi fost angajaţii gropii de gunoi.
De asemenea, preşedintele Iridex a spus că depozitul de deşeuri a ajuns un fel de bau-bau pentru oameni, dar nimeni nu a venit la faţa locului să vadă ce se întâmplă cu adevărat, cerând doar mutarea gropii de gunoi. Ori, groapa e acolo de 17 ani, iar cei care şi-au construit case în zonă s-au apropiat de ea şi nu invers. Şi aceasta în ciuda faptului că legea nu permite construcţii la mai puţin de un kilometru de depozitul de gunoi. „E ca la Băneasa. Acum cei care şi-au făcut case în zona pistelor nu mai suportă zgomotul şi cer mutarea aeroportului”, a spus Corneliu Pascu.
El a adăugat că mirosurile pot apărea şi de la alţi operatori de deşeuri din zonă care nu au staţii de epurare a apei uzate, de la canalizările din noile cartiere construite pe foste gropi de gunoi sau de la centrele comerciale.
Calitatea apei din zonă s-a îmbunătăţit considerabil
Preşedintele Iridex a arătat, totodată, că şi calitatea apei din zonă s-a îmbunătăţit considerabil, faţă de 1999, cu un an înainte ca firma să opereze groapa de gunoi.
„În 1999 când am făcut primele analize înainte sa începem activitatea, analizele au arătat ca apele subterane erau puternic poluate. Între timp însă analizele periodice au arătat o îmbunătățire a calității apei. Am observat ca cele mai multe reclamații provin din comuna Chiajna, dar centrul nostru este despărțit de Chiajna de râul Dâmbovița. Este știut însă ca pânzele freatice dintre două locații despărțite de un râu nu comunică între ele”, a explicat Corneliu Pascu.
Chiar dacă depozitul de gunoi a fost controlat, răscontrolat şi amendat de autorităţi, preşedintele Iridex nu crede că firma sa este un ţap ispăsitor în războiul mirosurilor. El este revoltat că firma a fost amendată, deşi, culmea, aplică politica de mediu.
„Depozitul de deşeuri preia 30% din gunoiul Capitalei, contribuind substanţial la reducerea cu 40% a deşeurilor. Centrul nostru are o contribuţie majoră la realizarea angajamentelor luate de România la Comisia Europeană pentru a evita infrigementul”, a subliniat Corneliu Pascu.
Nu există soluţii alternative pentru depozitarea gunoiului
El a cerut autorităţilor să găsească soluţii de alternative de depozitare, moderne, deoarece, la ritmul actual de colectare a deşeurilor, activitatea depozitului se va închide în 3-4 ani, iar Capitala riscă să fie sufocată din nou de gunoaie, ca în anii 2000. Capacitatea depozitului este de 6 milioane metri cubi de deşeuri, iar până în prezent au fost depozitate puţin peste 4 milioane mc.
„Au trecut 17 ani din cei 20 de contract pe care îi avem cu Primăria Municipiului Bucureşti şi nu există soluţii alternative”, a spus Corneliu Pascu, reclamând lipsa unei strategii sustenabile pe termen lung privind managementul deșeurilor în București și județul Ilfov.
Preşedintele Iridex a sugerat Primăriei Capitalei şi o soluţie pentru reducerea costurilor apei calde şi eliminarea subvenţiei la căldură: folosirea deşeurilor pentru producerea energiei termice.
Licenţa pentru groapa Chiajna, prelungită cu 5 ani
Prezent la conferinţa de presă, Doru Ciocan, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, a anunţat că a semnat joi ordinul prin care acordă licenţă centrului de depozitare a deşurilor Iridex pentru încă 5 ani. El a spus că depozitul Iridex îşi desfăşoară activitatea foarte bine şi foarte corect.
De asemenea, Doru Ciocan a reamintit că din ianuarie 2017 se va institui o taxă suplimentară de 80 de lei pe tona de gunoi, şi, deocamdată, nu se ştie cum se va împărţi această taxă cu cei care generează gunoi, persoane fizice şi juridice. El a spus că Ministerul Mediului a transmis doar că se cântăresc maşinile de gunoi şi se plătesc 80 de lei pe tonă.
