Decizia instanței nu este definitivă, iar DNA poate face contestație.
Potrivit unui comunicat al DNA, în anul 2012, pentru implementarea Planului Anual de Distribuție de Alimente pentru persoane defavorizate (PEAD), România a beneficiat de fonduri europene, în conformitate cu prevederile Regulamentului UE de adoptare a planului de repartizare către state membre a resurselor pentru furnizarea de alimente din stocurile de intervenție pentru persoanele cele mai defavorizate din Uniunea Europeană.
În acest sens, au fost derulate o serie de proceduri de achiziție pentru achiziționarea unui număr de 11 produse alimentare, între care făină albă de grâu și ulei de floarea soarelui.
Din cele 11 contracte de furnizare produse alimentare încheiate în anul 2012, 9 contracte s-au finalizat cu livrarea integrală a produselor până la data de 28 februarie 2013, însă două contracte nu au fost executate corespunzător (cele de furnizare făină albă de grâu și ulei de floarea soarelui).
Astfel, pentru produsele făină albă de grâu și ulei de floarea soarelui, APIA a încheiat, în urma derulării unor proceduri de atribuire de licitații deschise cu depunerea ofertelor on-line în aplicația informatică de profil SEAP, contracte de furnizare cu o firmă bulgară.
Aceste contracte au fost aprobate și semnate de către Gheorghe Benu și Melinda Klara Kerekes, în calitate de directori APIA, beneficiind și de ajutorul lui Anton Giminadis, în condițiile în care aceștia cunoșteau faptul că acele convenții au fost atribuite firmei bulgare în mod nelegal, cu încălcarea condițiilor prevăzute în documentația de atribuire și în caietul de sarcini privind cerințele minime de calificare (experiența similară, cifra de afaceri, bilanțuri și balanțe fiscale neînregistrate și nevizate de organul fiscal competent, ofertă financiară — preț neobișnuit de scăzut și nefundamentat credibil, scrisori de garanție bancară de bună execuție negarantate de o bancă din România).
În această modalitate, a fost produsă o pagubă bugetului general UE, reprezentând valoarea totală a contractelor de 26.543.008 euro și o vătămare a drepturilor și intereselor legitime ale APIA, obținându-se astfel, un folos necuvenit pentru persoanele ce controlau în fapt societatea comercială respectivă.
În cazul contractului privind furnizarea de făină, conform mecanismului PEAD (Planul anual european de furnizare ajutoare alimentare), societatea bulgară urma să valorifice cantitatea de orz pusă la dispoziție de UE, din stocurile de intervenție și, cu suma astfel obținută, să achiziționeze făină albă de grâu, pe care să o pună la dispoziția autorităților române care, ulterior, urmau să o atribuie către persoanele defavorizate.
Cel de-al doilea contract se referea la furnizarea de ulei de floarea soarelui ambalat în sticle de un litru achiziționat de pe piața comunitară din mijloacele financiare puse la dispoziție de Uniunea Europeană.
Deși firma bulgară nu și-a respectat obligațiile stabilite în cele două contracte, Gheorghe Benu și Anton Giminadis au dispus transferul sumei totale de 87.221.848 lei în echivalent euro, reprezentând contravaloarea transport ulei, contravaloare transport făină și contravaloarea uleiului, în avans, într-un cont bancar deschis la Bank of Cyprus Nicosia, cont ce nu figura nici în contractele de atribuire și nici în cererile de plată în avans.
Anterior, Anton Giminadis acordase "bun de plată" facturilor emise de societate bulgară pentru plata în avans, a verificat și semnat certificatele de plată în avans, a semnat nota de fundamentare ce a fost ulterior înaintată spre aprobare directorului general al APIA, privind solicitarea de plată a sumei totale de 87.221.848 lei.
Transferul sumei de bani a fost efectuat de funcționari APIA din subordinea inculpatei Melinda Klara Kerekes, care au acționat la instigarea acesteia din urmă.
DNA menționează că, până la momentul plății în avans, firma bulgară a livrat cantitatea de 5.966 tone făină din totalul de 36.250 tone, reprezentând un procent de aproximativ 16%.
În cazul celui de al doilea contract, până la momentul plății în avans, firma respectivă nu a livrat nicio cantitate de ulei.
În final, firma din Bulgaria a livrat 2,68% din totalul cantității de ulei și 29% din totalul cantității de făină.
Ca rezultat al activității infracționale, firma din Bulgaria a obținut un folos necuvenit în valoare de 26,7 milioane euro, provenind din fonduri alocate de la bugetul general al Uniunii Europene.
