Sună tentant? Este deja realitate. Finlanda a decis să implementeze proiectul într-un experiment social care ar putea avea repercusiuni istorice. Începând cu ianuarie, 2000 de persoane, care au încasat ajutorul de şomaj în noiembrie 2016, vor încasa un venit garantat și necondiționat.
Şi în alte ţări au fost lansate experimente similare, dar la scară mai mică, iar Franţa se gândeşte serios la acest subiect, scrie lefigaro.fr.
De altfel, în multe ţări sau regiuni se discută despre venitul de bază, de la Franţa la Elveţia, de la Canada, la California sau Olanda, dar până în prezent nicio ţară nu a pus în aplicare experimentul.
Finlanda
Finlanda, ţară-model în numeroase domenii, precum mediul, educaţia sau calitatea vieţii, ar putea deveni pionieră în materie. Cert e că de la 1 ianuarie un proiect-pilot va fi pus în practică în această ţară.
Banii provin de la Institutul pentru asigurări sociale Kela și sunt alocați de Guvern. Cei 2000 de norocoși au fost selectați aleatoriu din baza de date în săptămâna dintre Crăciun și Revelion, respectând condiția ca vârsta lor să fie între 25 și 58 de ani.
Practic, ei vor încasa lunar timp de doi ani suma de 560 de euro, în condițiile în care salariul mediu din Finlanda este de 2700 de euro. Interesant este că şomerilor selecţionaţi nu li se permite să refuze încasarea banilor.
Alocaţia va înlocui toate celelalte ajutoare pe care finlandezii respectivi le primeau până acum, dar asigurările de sănătate şi alocaţia pentru locuinţă vor fi menţinute, scrie lefigaro. Bugetul prevăzut pentru o astfel de operaţiune se ridică la 20 de milioane de euro.
Dacă testul este concludent, venitul de bază ar putea fi extins la întreaga populaţie. Deocamdată, pentru a putea vedea cum merge treaba, eşantionul de persoane va fi urmărit „cu lupa”, iar solicitările de locuri de muncă vor fi comparate cu cele venite din partea persoanelor care beneficiază de ajutoare de şomaj şi a căror situaţie a rămas neschimbată.
Autorităţile speră că participanţii vor fi motivaţi să găsească un loc de muncă temporar sau part-time. Suma de 560 de euro se doreşte a-i încuraja pe finlandezi să accepte locuri de muncă part-time, ceea ce ar spori competitivitatea companiilor.
Dacă se va dovedi că aşa va fi, sistemul de alocaţii va fi eliminat, iar toţi adulţii vor putea, după o perioadă de tranziţie, o vreme, să obţină 800 de euro. Dacă sistemul este extins la întreaga ţară, venitul de bază va costa statul 46 de miliarde de euro.
Scopul afişat de Guvernul finlandez este de a face din instituirea unui venit de bază un instrument de simplificare a unui sistem socio-fiscal complex şi puţin eficient, care ar permite eliminarea piedicilor birocratice şi reducerea cheltuielilor statului, dar şi flexibilizarea pieţei muncii.
Proiectul, care face parte din promisiunile electorale ale premierului Juha Sipila, ar putea atrage circa 70% din populaţie.
Şi alte ţări iau în calcul astfel de experiemente, dar Finlanda este cea mai avansată pe această cale.
Olanda
În Olanda, experimentul este coordonat de Universitatea Utrecht, în parteneriat cu Guvernul olandez.
250 de persoane fără loc de muncă vor participa la experiment și vor benedicia de un venit garantat de 960 de euro.
Există și două subgrupe. Prima va încasa un ajutor suplimentar de 150 de euro la începutul lunii, cu condiția să presteze diverse acitivități de voluntariat, în caz contrar la finalul lunii vor trebui să returneze banii suplimentari.
A doua subgrupă va încasa ajutorul de 150 de euro la finalul lunii, cu condiția să fi prestat diverse acțiuni de voluntariat pe parcursul lunii.
“Comportamentul uman nu este predictibil. Vrem să vedem ce îi motivează pe oameni și ce funcționează cel mai bine”, susține Loek Groot, reprezentant al Universităţii. Ambele proiecte sunt finanțate din bani publici.
Inițiatorii proiectului consideră că de multe ori un venit necondiționat este o modalitate de a combate inegalitățile și automatizarea exarcebată a condițiilor de muncă. Dacă cineva se eliberează de grijile financiare, atunci există o zonă de confort care îi permite să lucreze și să trăiască pentru el însuși, și nu pentru a produce bani.
Experimentul finlandez nu este atat de ambițios, fiindcă în realitate suma alocată nu diferă prea mult de ajutorul de șomaj. “Obiectivul experimentului este de a-i face pe oameni să își caute un job în paralel. Mulți dintre aceștia refuză locuri de muncă prost plătite sau fără normă întreagă, fiindca după impozitare s-ar putea să câștige mai puțin decât ajutorul de șomaj”, a declarat Marjukka Turunen, reprezentant al institutului Kela.
Venitul garantat și necondiționat nu va fi impozitat și nu va suferi modificări dacă persoana se angajează în cei doi ani, cât durează experimentul. “Cred că asta îi va încuraja să accepte și un job part-time. În paralel vrem să eliminăm barierele birocratice. Șomerii trebuie să se prezinte lunar cu formulare completate și alte solicitări. La venitul necondiționat nu e nevoie de nimic”, a subliniat expertul.
Loek Groot de la Universitatea Utrecht consideră, de asemenea, că experimentul va elimina barierele administrative și va aduce chiar economii în bugetul statului olandez. “Actualul sistem de ajutor social irosește prea mulți bani și face prea puțin pentru a ajuta persoana aflată în dificultate. Un venit garantat este un ajutor mult mai eficient”, a adăugat Groot, pentru ze.tt.
Autoritățile finlandeze nu vor monitoriza cum se cheltuiesc banii, pentru a nu pune presiune pe cele 2000 de persoane, astfel vor evita influențarea comportamentului acestora și a rezultatelor finale ale experimentului.
Elveţia
Elveția a respins prin referendum o asemenea propunere, Germania nici nu a înaintat-o, în urma unui sondaj național care a arătat că nemții se opun ferm “salariului pentru stat degeaba”.
Canada
Ideea unui venit universal nu este însă nouă în Canada. Între 1974 şi 1979, locuitorii oraşului Dauphin, Manitoba, primeau un venit de bază sub formă de credite de impozite, iar familiile ale căror venituri erau considerate sub pragul sărăciei primeau peste 3000 de dolari (2067 euro) pe lună. Rezultatul? Locuitorii nu au fost descurajaţi să muncească, şi doar cei mai tineri au amânat puţin intrarea în viaţa activă, pentru a-şi prelungi studiile şi a-şi asigura un viitor mai bun, scrie lefigaro.fr. Iar mamele tinere îşi luau concedii de maternitate mai lungi.
Former senator Hugh Segal makes his pitch for fixed $1,320 #basicincome: CBC https://t.co/24FzZsJpTt #cdnpoli #labour #income #poverty #work
— James Cowan (@jamesjcowan) November 14, 2016
În acea perioadă, spitalizările au fost mai puţine, iar oraşul a fost supranumit „oraşul fără sărăcie”. Dar ulterior politicienii veniţi la putere au eliminat experimentul.
Ontario
Provincia Ontario va relansa, în primăvara lui 2017, un proiect-pilot al unui venit minim garantat de 1320 de dolari canadieni (908 euro) pentru toţi cetăţeni, începând de toamna viitoare. Proiectul vizează relansarea tuturor ajutoarelor sociale pentru persoanele în vârstă de 18-65 de ani, iar persoanele cu handicap vor primi 500 de dolari canadieni (434 euro) în plus.
Ca în Finlanda, proiectul-pilot va fi testat în diferite locuri, în nordul şi sudul comunităţii Ontario. Experimentul a fost prezentat de senatorul conservator Hugh Segal, scrie lefigaro.fr.
Silicon Valley
Y Combinator, un incubator de start-up-uri care a permis lansarea unor companii precum Airbnb sau Dropbox, este adeptul unui venit de bază. Astfel, şefii companiei au decis să verse în conturile a 100 de familii din Oakland un venit minim, între 1000 şi 2000 de dolari, timp de 6 luni, până la un an.
Acestea vor fi urmărite, iar datele culese vor fi folosite pentru a studia consecinţele acestui experiment. Apoi va fi realizat un al doilea studiu, cu o durată de cinci ani.
Alaska
Un fond provenit din veniturile din petrol şi gaze, Alaska Permanent Fund, permite acordarea unui venit necondiţionat tuturor locuitorilor provinciei de mai bine de cinci ani. Instituită în 1982, această alocaţie este totuşi mică, nedepăşind 144 de euro pe lună.
India
În 2011, Asociaţia Muncitoarelor Autonome (Self Employed Women's Association, SEWA) a propus unui număr de opt sate din statu Madhya Pradesh să participle la un experiment privind venitul necondiţionat. Efectul venitului necondiţionat acordat în aceste opt sate este comparat cu situaţia din alte sate, care nu beneficiază de acest proiect.
O sumă lunară de 200 de rupii (2,70 de euro) este vărsată fiecărui adult, plus 100 de rupii de copil fiecărei mame, în plus faţă de ajutoarele sociale.
Efectele au fost pozitive, rezultatele şcolare s-au îmbunătăţit cu circa 70%, iar timpul petrecut la şcoală s-a triplat. Cumpărarea de alimente precum carnea, ouăle, peştele, a sporit. Demararea de activităţi s-a dublat, iar economiile s-au triplat.
Kenya
O asociaţie caritabilă, GiveDirectly, va distribui unui număr de 6000 de kenyeni un venit de bază timp de 10 ani. Suma acestei alocaţii va fi între 0,70 şi 1,10 dolari pe zi de persoană, în funcţie de sat. Experimentul lansat la finele lui 2016 într-o ţară în care 45,9% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, vizează studierea impactului distribuirii unui venit de bază pe o perioadă lungă.
Uganda
Şi în Uganda experimentul a fost un succes. Mii de persoane au primit dublul veniturilor lor timp de patru ani, iar ca rezultat, mai mult cu 17% au găsit de lucru. Iar 38% au câştigat chiar mai mulţi bani.
Franţa
În Franţa, mai mulţi oameni politici au vorbit despre această idee, iar mai multe regiuni, precum Gironde, intenţionează să încerce un astfel de proiect-pilot.
Un experiment în acest sens ar urma să fie instituit în 2018. Încă este în faza de studiu. Dar proiectul promite deja să se afle în centrul dezbaterilor din campania electorală.
