Sapte muncitori romani se bucura de o mediatizare si de un sprijin fara precedent in Germania.
Cei sapte fac parte dintr-un grup numeros de romani pacaliti la construirea Mall of Berlin din capitala Germaniei. Schema 8 euro pe ora, contracte de munca, cazare si masa erau promisiunile cu care romanii au fost ademeniti in Germania de cativa intermediari conationali.
Pacaleala
Initial au inceput activitatea in cadrul firmei openmallmaster Gmbh, in perioada iunie-august 2015. In momentul in care firma le-a blocat platile, cei mai multi au trecut la Metatec-Fundus. Lucrau sase zile pe saptamana. In loc de 8 euro, incasau doar 5, cazarea costa 150 de euro si li se retineau 130 de euro taxe pentru contractul de munca, care de fapt nu exista.
Cand lucrarile s-au apropiat de final, firma a sistat platile si a disparut. Muncitorii romani au inceput protestele pe santier. De teama ca alti muncitori est-europeni ar putea reactiona similar, nemultumitii au fost dati afara. Au continuat protestele in fata santierului.
Sprijin
In octombrie au gasit sprijin la sindicatul DGB care a cerut public firmelor vizate sa isi achite salariile. Intre timp muncitorii romani au ajuns sa doarma in strada. Cazul incepe sa fie intens mediatizat de presa germana. Muncitorii nu vorbesc limba germana, nu au acte doveditoare, sansele lor par infime.
Patronul firmei Metatec, Mehmet Tosun, acuza in cotidianul Berliner Zeitung ca el n-a angajat niciodata muncitorii romani. Disperati, cativa dintre muncitori se intorc cu buzunarele goale acasa. Altii isi incearca norocul pe alte santiere. Vestea ca sunt guralivi s-a raspandit repede, iar subcontractantii se tem sa ii mai angajeze.
Ajutor
In luna noiembrie, sindicatul FAU din Berlin ofera sprijin si consultanta gratuita muncitorilor. Dintre cei 34 mai raman doar sapte muncitori in Berlin. FAU angajeaza un avocat si le recomanda sa dea in judecata subcontractantii.
Scandalul primeste si un nume in presa germana: „Mall of Shame” ("Mall-ul Rusinii"). Constructia grandioasa este inaugurata cu mult fast si nimeni nu pare preocupat sa plateasca restantele salariale, infime, in comparatie cu costurile totale ale constructiei si cu daunele de imagine rezultate.
FAU face apel si la firmele principale sa achite datoriile acumulate de subcontractanti, dar fara folos. FAU organizeaza proteste zilnice in fata mall-ului, la care participa, in zilele cele mai bune, aproape 300 de persoane. Intre timp, toti subcontractantii implicati anunta intrarea in insolventa. Antreprenorul general, Harald Huth, refuza orice fel de plata. FAU lanseaza 35.000 de flyere si aduna 5.000 de semnaturi de sprijin in doar cateva zile.
Primele vesti bune
Vinerea Mare aduce primele vesti bune pentru muncitori. Agitatie mare in Magdeburger Platz din Berlin, in fata sediului Tribunalului pentru Munca. Incepe procesul impotriva openmallmaster Gmbh.
Un numar de 15 jurnalisti si trei echipe TV asteapta de jumatate de ora sosirea "omului zilei". Molcoasa Nicolae, 45 de ani, din Popesti Leordeni, isi face aparitia din gara Postdamer Platz cu patru geamantane in mana. „Asta e tot ce am. Am trecut prima data granita in viata mea si uite ce mi se intampla. Am lucrat cinci saptamani. Am primit bani doar cat sa imi platesc locuinta si taxa de inregistrare. Apoi nu am mai luat nimic. Am fost exploatat ca un animal. Caram fier si betoane toata ziua. Nici apa nu ne dadeau. In permanenta ne injurau si ne amenintau ca ne dau afara. Traiesc de sapte luni pe strada. Nu doresc nimanui asa ceva. Este cumplit, dar am incredere in justitia germana si sunt convins ca mi se va face dreptate. Datoria lor fata de mine este de 1.340 de euro. Daca imi pun 800 pe masa, eu le strang mana si sunt multumit. Ce fac cu banii? Caut de lucru. Nu ma intorc in Romania, chiar daca am doua familii care ma asteapta acolo. Nu e important ce se va intampla cu mine, important este ca un verdict favorabil ar crea un precedent pentru toata lumea de pe piata muncii“, spune Molcoasa, in limba romana, fericit ca in sfarsit cineva intelege cu exactitate ceea ce vrea sa spuna si nu doar traducerea partiala a translatorului tocmit de echipa de avocati.
Presa germana, interesata de caz
„Interesul presei germane pentru acest caz este normal. Este scandalos ce s-a intamplat. Vorbim de o tragedie umana“, considera avocatul Sebastian Kunz. Doua cazuri au fost discutate vineri. Al doilea muncitor vizat, Nicolae Urmuz, a lipsit. „S-a intors in Romania, la Piatra-Neamt. El chiar merita sa isi ia banii, fiindca a muncit pe rupte. Altii au fost mana in mana cu cei care ne-au exploatat. Si-au luat o parte din ce aveau de incasat si au renuntat la proces“, sustine Molcoasa.
Procesul dureaza mai putin de 30 de minute. Absenta partii incriminate duce la un verdict intermediar, conform cu solicitarile partii vatamate. In cazul in care in decurs de o saptamana sentinta nu va fi atacata prin recurs, verdictul este difinitiv. Dar daca firma este in solventa, cum isi vor primi muncitorii banii? „Este un pericol iminent, iar in acest caz suntem hotarati sa ducem procesul la un nivel superior si sa il chemam in instanta pe domnul Harald Huth“, confirma avocatul Kunz.
Prezent a fost si Mandrila Ovidiu. Cazul sau va fi pe rol in cursul zilei de marti. „Am venit azi doar pentru sprijin moral. Eu sunt din Bacau. Lucrez de patru ani in Germania, dar nu mi s-a mai intamplat asa ceva. Suntem multi romani aici. Nu pot sa ma plang ca au ceva special cu noi. Eu am de recuperat peste 5.000 de euro. In total, noi sapte avem de luat 33.000 de euro. Eu am mare incredere ca totul va fi bine si ne vom lua banii. Voi prezenta dovezi importanta la infatisarea de marti. Am filmat pe santier. Intre timp, eu m-am reangajat, tot in constructii. Altii patru baieti, la fel. La negru. Asta e viata. Incercam sa supravietuim. Nu ma duc acasa. Vreau doar sa fiu respectat si sa mi se dea banii promisi. Este extraordinar cum a reactionat presa germana la cazul nostru. Tot ce au facut si cei de la FAU este fantastic. Chiar am inceput sa ma simt ca un cetatean european“, ne-a declarat Mandrila. Procesul continua marti, 14 aprilie, si luni, 20 aprilie, la camerele 12, 53 si 57 ale Tribunalului pentru Munca din Berlin. (I.D)
