Șeful Guvernului a explicat că măsura are în vedere în primul rând combaterea abandonului școlar.
"O să discutăm şi o să adoptăm un proiect de ordonanţă de urgenţă care modifică cadrul legislativ pentru decontarea navetei elevilor. Avem în România peste 125.000 de elevi care fac naveta zilnic. Circa 1 din 5 elevi din România face naveta. Pe de altă parte, avem în momentul de faţă diferenţe foarte mari de costuri ale abonamentelor cu naveta de la un judeţ la altul, chiar dacă avem un tarif maximal de rambursare a costurilor navetei stabilit prin legislaţie", a spus premierul la începutul ședinței Executivului.
Potrivit premierului, pentru o distanţă de 10 kilometri tariful minim de transport este de 29 de lei, iar cel maxim de 228 de lei.
"(...) Pentru o distanță de 10 kilometri, tariful minim de transport este de 29 de lei, iar tariful maxim de 228 lei. Sunt diferențe care sunt greu de justificat de la un județ la altul, în condițiile în care valoarea decontată elevului este de 40 de lei. Vom stabili astăzi prin proiectul de ordonanță cadrul legislativ pentru a avea un tarif maximal pe kilometru obligatoriu în toate județele, urmând ca apoi, în perioada imediat următoare, printr-o HG să definim acest tarif maximal și cadrul în care acest tarif se aplică. Este foarte important acest lucru, pentru că sunt mulţi elevi care fac naveta în România, rata abandonului şcolar este în continuare mare. Sunt mai multe măsuri pe care le-am luat anul acesta la Ministerul Educaţiei, împreună cu Ministerul Muncii pentru a reduce această rată de abandon şcolar. Naveta este una din măsurile care pot să ducă la reducerea acestui efect negativ", a conchis șeful Guvernului.
Tot mai mulți elevi renunță la școală
Institutului Național de Statistică (INS) susține că abandonul școlar este una dintre cele mai acute probleme ale învățământului românesc.
Astfel, conform INS, în anul 2013/2014, rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial a fost de 1,5% (1,3% în învățământul primar și 1,9% în învățământul gimnazial). Cea mai mare valoare a ratei abandonului s-a înregistrat în învățământul postliceal și de maiștri, de 7,9%. În cadrul învățământului liceal și profesional, în anul școlar 2013/2014 rata abandonului a fost de 2,9%.
"În varianta constantă, numărul populației rezidente preșcolare și școlare de 0-23 ani ar urma să cunoască o diminuare, de la 3,7 milioane persoane în anul 2015, la 2,1 milioane persoane în anul 2060. Pe grupe de vârstă, cea mai mare scădere ar urma să se înregistreze la copiii de 3-5 ani (-45,4%). Cea mai mică scădere se va înregistra la grupa elevilor de 15-18 ani, cu 39,9% (de la 692,9 mii elevi la 416,1 mii elevi). Pe sexe, scăderea populației preșcolare și școlare ar fi mai mare pentru populația rezidentă feminină (-42,6%) decât pentru cea masculină (-42,3%). În profil teritorial, scăderea populației preșcolare și școlare va fi resimțită în toate județele. Cele mai mici scăderi relative (sub 22,0%) se vor înregistra în județele Ilfov (-21,6%) și Brașov (-20,7%). Județul care ar înregistra cea mai mare diminuare a populației preșcolare și școlare este județul Gorj (-69,8%)", anunță INS.
Printre cele mai afectate județe de scăderea populației preșcolare și școlare se vor număra Botoșani, Brăila, Caraș-Severin, Mehedinți, Olt și Vâlcea (cu peste 60%). Județele mai puțin afectate, care vor înregistra reduceri între 23,0% și 30,0%, vor fi Bacău, Constanța, Neamț, Sibiu și Suceava.
