Magistrații Judecătoriei Găești au respins cererea de eliberare condiționată din închisoare a lui Ioan Niculae, pe motiv că, deși acesta a executat o treime din pedeapsă, timpul prea scurt petrecut de omul de afaceri în penitenciar nu a format instanței convingerea că el s-a îndreptat. Judecătoria Găești a dat astăzi publicității motivele pentru care a respins pe 31 august cererea lui Ioan Niculae de eliberare condiționată din Penitenciarul Găești, unde execută o pedeapsă de 2 ani și jumătate închisoare, în dosarul „Mită la PSD". Reamintim faptul că cel mai bogat român a făcut o cerere de eliberare condiţionată printre altele motivând şi faptul că în închisoare a scris două cărţi.
În motivare, judecătorii arată că Ioan Niculae are de executat 914 zile de închisoare, iar fracția minimă de o treime (aplicată persoanelor de peste 60 de ani) pentru a putea fi eliberat este de 304 zile. Ioan Niculae a executat efectiv 139 de zile, la care se adaugă 150 de zile ca urmare a faptului că a scris 5 cărți și 16 zile reprezentând munca prestată în Penitenciarele Jilava și Găești. În total, în cazul lui Ioan Niculae se iau în considerare 305 zile executate.
De ce este acuzat Ioan Niculae
Judecătoria Găești atrage însă atenția că îndeplinirea fracției de o treime nu atrage automat și eliberarea condiționată, fiind necesară îndeplinirea cumulativă a dispozițiilor art. 59 din vechiul Cod penal.„Legat de cea de-a doua condiție -să dea dovezi că s-a îndreptat și că se poate integra în societate-timpul scurt petrecut de condamnat în penitenciar nu a format convingerea instanței că scopul preventiv și educativ al pedepsei aplicate a fost atins. (...) Este de observat că, față de durata pedepsei de 2 ani și 6 luni, perioada efectiv executată este mult prea mică, nefiind oportun, la acest moment, să se dispună liberarea condiționată. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că pedeapsa are și caracter represiv, respectiv tocmai izolarea de societate a celui condamnat pentru o perioadă de timp, ce variază în funcție de criteriile de individualizare a pedepsei ", se arată în motivare, potrivit agerpres.ro.
Omul de afaceri Ioan Niculae a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București, pe 2 aprilie, la doi ani și șase luni închisoare cu executare, iar fostul președinte al Consiliului Județean Brăila Gheorghe Bunea Stancu a primit trei ani închisoare cu executare, în dosarul "Mită la PSD". Ioan Niculae, acționar principal al grupului Interagro SA, este acuzat de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Potrivit DNA, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu și-a folosit influența și autoritatea rezultate din funcția de președinte al Organizației Județene Brăila a PSD pentru a obține, cu încălcarea dispozițiilor legale ce privesc finanțarea partidelor politice, suma de 1.000.000 euro de la Ioan Niculae, bani ce urmau să fie folosiți în campania electorală prezidențială desfășurată la sfârșitul anului 2009 pentru susținerea candidatului PSD Mircea Geoană.
Cererea de eliberare condiţionată formulată după ce magnatul Ioan Niculae a scris două cărţi
Cererea de liberare condiționată a fost formulată după ce Ioan Niculae a scris două cărți, fiind deja analizată de comisia de specialitate din cadrul Penitenciarul Găești, unde omul de afaceri își execută pedeapsa. Magnatul Ioan Niculae se află în închisoare, după ce în aprilie a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București la doi ani și şase luni închisoare cu executare în dosarul "Mită la PSD", în care a fost găsit vinovat pentru finanţarea ilegală a campaniei electorale a lui Mircea Geoană pentru prezidenţiale.
În același dosar a mai fost condamnat și fostul preşedinte PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, acesta fiind condamnat la trei ani de închisoare.
Care sunt acuzaţiile procurorilor
Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană. Sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. Astfel, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.
În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA).
În dosar, au mai fost deferiți justiției Gheorghe Teodorescu, acționar al SC Insomar SRL, și Viorel Bărac, director al SC Interagro SA, ambii pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.
