În seara de vineri, 4 martie 1977, la ora 21.22, România a fost zguduită de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, având epicentrul în Munții Vrancei. Era al doilea mare seism din secolul XX produs în România, după cel din 10 noiembrie 1940, care a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.
Puternicul cutremur din 4 martie 1977 a afectat, pe lângă București, și mai multe județe, situate cu precădere în regiunea de sud și în cea de est a țării. Este vorba despre județe precum Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iași, Vaslui, Buzău, Vrancea.
21:22:22 în data de 4 martie 1977
Seismul din 1977 a avut efecte devastatoare asupra României. 1.570 de oameni şi-au pierdut viaţa, din care 1.391 numai în București. La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit. Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit. Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.
La 5 martie 1977, a doua zi după producerea cutremurului, a fost instituită, prin decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul țării. În dimineața de sâmbătă, 5 martie, președintele Nicolae Ceaușescu a revenit în țară din vizita pe care o efectua în Republica Federală Nigeria.
Pe primul plan s-a aflat urgentarea scoaterii tuturor victimelor cutremurului de sub dărâmături, identificarea tuturor locuințelor și a clădirilor publice cu avarii, în vederea evacuării lor imediate, după cum relata ziarul ''Scânteia'' în ediția din 6 martie 1977. Au fost luate măsuri pentru asigurarea cazării sinistraților, în acest scop stabilindu-se închiderea temporară a unor institute de învățământ superior și punerea la dispoziția populației sinistrate a căminelor. În București și în alte localități din țară unde s-au produs avarii ale clădirilor și ale rețelei de distribuire a gazelor, a fost oprită, provizoriu, aprovizionarea cu gaze naturale, pentru a se evita producerea unor explozii și incendii. Sub titlul ''Primele mărturii despre proporțiile dezastrului'', ''Scânteia'' relata că în Capitală s-au prăbușit 32 de blocuri de locuințe, alte peste 130 de blocuri au fost grav avariate, iar nouă unități spitalicești au fost scoase din funcțiune. Conform datelor centralizate la Ministerul Sănătății, până în seara de 5 martie, la București au fost internate și tratate 1.773 de persoane, au fost înregistrați 508 morți și peste 2.600 de răniți, iar în restul țării s-au înregistrat 614 răniți și 72 de decese.
Toma Caragiu şi Alexandru Bocăneţ au fost surprinşi încercând să fugă pe scări
Toma Caragiu s-a născut la 21 august 1925, dintr-o familie originară din satul grecesc Aetomilitsa, provincia Konitsa, prefectura Ioannina, regiunea Epirus, potrivit RTV. A fost unul dintre cei mai mari actori români, cu activitate bogată în teatru, TV şi film. A interpretat cu precădere roluri de comedie, dar a excelat şi în drame, unul dintre filmele sale de referinţă fiind "Actorul şi sălbaticii".În seara fatidică de 4 martie 1977, artistul avea în vizită pe prietenul său, regizorul de film și TV Alexandru Bocăneț, venit să sărbătorească finalizarea filmului său "Gloria nu cîntă", în care maestrul juca rolul principal.
Imobilul în care locuia, blocul Continental, a fost distrus de cutremur până la etajul III (Toma Caragiu locuia la etajul II). Cei doi au fost surprinși încercând să fugă pe scări și prinși între dărâmături. Toma Caragiu a jucat în peste 90 de spetacole de teatru şi a rămas în istorie drept unul dintre cei mai mari actori români ai tuturor timpurilor, fiind celebru pentru interpretările sale filmografice. A murit în mod tragic, sub dărămăturile blocului din Bucureşti unde locuia, în urma cutremurului din 4 martie 1977. S-a născut în 1944, în București, și a absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografie, secția regie, în 1968.
După 40 de ani
Şi, ca să revenim puţin şi în zilele noastre şi la siguranţa unui Bucureşti în care avem „buline roţii“ la tot pasul, Primăria Capitalei a publicat lista actualizată a imobilelor încadrate în diferite clase de rism seismic şi potrivit documentului 181 de clădiri din Bucureşti sunt considerate pericol public în caz de cutremur.
Mai jos, însă, o radiografie a ceea ce a relatat presa vremii despre seismul din 4 martie 1977.
SURSA FOTO: INTERNET
