Unii sunt versaţi şi mereu „cu ochiul“ pe bolizii cu şapte cai putere. Alţii, se mulţumesc cu bătrânele Dacii pe care, atunci când nu le folosesc la cărat porumbul, le taie cu toporul şi le duc, apoi, la fier vechi. Una peste alta, hoţii de maşini, căci despre ei vorbim, şi-au adaptat sculele (n.r.- pe achiziţia cărora dau mii de euro) pentru a pune în mişcare până şi cele mai performante maşini. „Infracționalitatea pe linia de furturi auto, este pe un trend descendent. În 2010, am avut vreo 1600 de maşini furate, iar în 2014, vreo 340-350. Poate vă întrebaţi de ce această scădere. În primul rând, serviciul a fost reorganizat, cooperarea cu celelalte structuri de poliţie din ţară, dar şi faptul că, anual, cam 70, 80, 90 de hoţi de maşini sunt la puşcărie. Când se eliberează îi luam in atenţie“, ne povesteşte comisarul-şef Constantin Stoian din culisele hoţilor de maşini.
Cum acţionează hoţii de maşini?
Imediat ce fură o maşină, hoţii nu pierd timpul. Autoturismelor le sunt schimbate seriile şi actele, fiind apoi plimbate de la un proprietar la altul.Unele ajung prin străinătate, fiind vândute la reţelele de Crimă Organizată. Altele sunt dezmembrate şi vândute piesă cu piesă. Cum se eliberează de după gratii, cei mai mulţi şuţi de maşini, recidivează. Se întorc la ceea ce ştiu să facă cel mai bine şi, de unde, ies şi „piştarii“. „O perioadă stau liniştiţi, iau pulsul... Ei fură maşinile, dar le fură cu un scop, nu le fură pur si simplu ca să se plimbe cu ele. Autoturismele de lux sunt furate, în special, pentru a fi traficate. Dar pentru a fi traficate, nu le furi pur şi simplu şi, apoi, aştepţi să vină traficantul la tine, trebuie să-ţi creezi o reţea pentru a putea să le vinzi“, a precizat comisarul Stoian.
Lumea hoţilor de maşini: închisă şi specializată
Cele mai multe probleme identificate de specialiştii de la furturi auto sunt pe relația cu Republica Moldova și cu Ucraina, acolo unde hoţii noştri sunt, de multe ori, „pe combinații“ cu unii vameşi de dincolo de Prut, din Moldova, Rusia şi Ucraina. O altă zonă de trafic este cea spre Bulgaria cu Turcia. L-am întrebat pe comisarul Stoian cum este lumea hoţilor de maşini. „Foarte închisă, aşa limitată, de strictă specializare. Deci, lumea lor este strict specializată“, susţine interlocutorul nostru.
Dispozitivul „minune“ al hoţilor
Nu citesc cărţi care să-i facă experţi în ale furatului şi niciunul nu şi-a dat vreun doctorat în ciorditul maşinilor. Tehnologia şi autoturismele, din ce în ce mai performante, au îngreunat însă „misiunea“ şuţilor. Unii, au fost nevoiţi să se adapteze din mers. Alţii, au rămas fideli Daciilor. „De regulă, mașinile astea mai pricopsite nu poţi să le furi oricum. Una e să furi o maşină cu contactul pe direct - dar nu prea mai sunt astfel de maşini- şi, alta e s-o furi cu dispozitive care anulează amprenta electronică a calculatorului, astfel încât orice calculator de bord recunoaște orice cip şi pleacă cu maşina. E adevărat, trebuie nişte scule mai specializate, scanere de radio frecvenţă cu care anulează acea amprentă electronică. Se cumpără cu sume mari, mii de euro. Deşi unii încearcă să le confecționeze artizanal, mai greu“, ne explică comisarul de la Furturi Auto. Dispozitivul minune al hoţilor- pentru cei mai rasaţi- se cumpără de pe afară şi arată, după cum ne spun specialiştii, ca un telefon. „Un cablu care se introduce la mufa de diagnoză de la bord şi aparatul scanează radio frecvenţa, în aşa fel încât, anulează amprenta electronică a cipului cheii, recunoscând ca fiind original orice cheie cu cip“, explică sursele citate.
Topul maşinilor preferate de hoţi
Daciile, BMW-urile, Renault Megane - iniţial, aceste maşini se furau la o lună, dupa care la două săptămâni şi apoi la săptămână- şi Daciile Duster se află în topul preferinţelor hoţilor. Spre deosebire de Dacii care se pot fura simplu, fiind suficientă şi o şurubelniţă, în cazul maşinilor de lux, până ajung la volanul acestora, hoţii au mai mult de muncă. „Depinde acum şi ce grupări sunt libere şi cum acționează ele. Spre exemplu, în 2013, se furau foarte multe BMW X5, X6. La un moment dat, aveam vreo 11 maşini BMW furate. Au căutare pe piață- în Rusia, la moldoveni, în Ucraina, în Asia. Problema hoţilor nu este de a pleca cu maşina, ci de a pătrunde în maşină. Aici muncesc ei un pic mai mult“, povesteşte Constantin Stoian.
Zonele cu „lipici“ la hoţi
Hoţii de maşini nu acţionează întotdeauna în sectorul în care locuiesc. Dimpotrivă. Aceştia se învârt în tot oraşul, în jurul marilor cluburi, dar şi prin zona centrală. Strategia lor este una simplă: vânează maşini pe care le urmăresc şi apoi dau lovitura. ,,La un moment dat erau Sectoarele 2 şi 3 cele în care se furau Daciile, deoarece şi hoţii proveneau dintr-o anumită zonă. Acum nu mai e un fenomen deosebit, trendul e oricum descrescator şi datorită faptului că fabricanţii sisteme cât mai sofisticate pentru a asigura maşina. Sisteme cu GPS, posibilitatea de a bloca motorul de la distanţă“, explică comisarul.
Şi hoţii de maşini se împacă cu...victima
Munca la o speţă nu este una deloc simplă pentru specialiştii de la furturi auto. Uneori poate dura chiar şi luni intregi până ca poliţiştii să probeze fapta. ,,Atunci când găseşti maşina abandonată e o maşină, tu trebuie sa demonstrezi cum îl legi pe hoţ de maşina aia. Te bucuri că poţi să-i restitui proprietarului autoturismul. Practic pe noi ne interesează, nu numai recuperarea prejudiciului. Am mai beneficiat şi de legea aia cu retenţia datelor, care a fost declarată neconstituţională... Acuma nu o mai avem, ne mai ajuta şi pe noi. Era foarte bună, deoarece cu ajutorul ei rezolvam 60-70% din cazuri. Nu-i de ajuns să ştii că maşina asta a furat-o X, eu trebuie să aduc probe concludente că asta e hoţul“, a precizat interlocutorul nostru.
Hoţul de maşini se împacă cu victimaÎn medie, sustin specialiştii de la Furturi Auto, între 80-90 de persoane sunt reţinute anual. Altele, ajung să fie judecaţi în stare de liberate. ,,Mai e o problemă acum cu noua legislaţie, întrucât împăcarea părţilor înlătură raspunderea penală. Asta ne cam afectează. Omul este însă interesat să-şi recupereze prejudiciul“, concluzionează comisarul Stoian.
