Membrii Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au emis o poziție față de recentele evoluții ale discursului public în legătură cu declanșarea unei proceduri judiciare în urma autodenunțului formulat de Sebastian Ghiță, potrivit agerpres.ro. Aceștia arată că, "prin exprimarea, de către personalități publice-politicieni, formatori de opinie, reprezentanți ai societății civile — a unor opinii sau aprecieri personale, referitoare la proceduri judiciare aflate în curs de desfășurare, pot fi generate deformări ale percepției publice privind înfăptuirea justiției în România, cu consecințe grave asupra încrederii cetățenilor în justiție".
De asemenea, Secția pentru procurori a CSM reamintește că dreptul la informare a publicului și dreptul la apărare sunt garantate prin lege și, tocmai pentru a da consistența cerută de lege, face apel către toate persoanele implicate sau vizate de aceste activități, precum și către instituțiile media și reprezentanții societății civile de a gestiona echilibrat și rațional orice mesaj public.
"Dreptul la liberă exprimare este un drept constituțional a cărui îngrădire-mai ales dacă este în legătură cu informații de interes public-nu este permisă într-un stat democratic. Însă, exprimarea în presă a unor opinii- fie acestea rezultatul propriilor analize sau dictate de conjuncturi socio-politice ori interese de grup — nu ține loc de hotărâre judecătorească și nu are voie, tot potrivit Constituției, să atenteze la demnitatea, viața privată și imaginea persoanei", se mai arată în poziția CSM, potrivit agerpres.ro.
Totodată, aceștia atrag atenția că prin comentarea excesivă, apriorică și într-un registru speculativ, în afara unui cadru procedural — de către persoane de formație și vocație variate sau având calitate de martor ori inculpat în alte proceduri judiciare aflate în derulare, dar în numele dreptului la liberă exprimare și a interesului public — poate dăuna însuși interesului public invocat și societății ca deținătoare a acestuia.
Mai mult, membrii Secției subliniază că încrederea cetățeanului în justiție se construiește, iar responsabilitatea revine în principal statului, prin instanțele judecătorești constituite potrivit legii. Substituirea acestora de către instituțiile mass-media poate crea aparența de răspuns la nevoia de adevăr și dreptate socială, ca așteptare individuală și colectivă, însă riscă să fie un răspuns emoțional, volatil sau manipulator, păgubos pe termen lung și cu potențial de perturbare a condițiilor obiective necesare înfăptuirii actului de justiție de către cei ținuți prin lege la aceasta.
În final, CSM își exprimă încrederea că, atât instituțiile media, cât mai ales formatorii de opinie, vectorii de imagine, politicienii și diverșii specialiști în variate domenii pot da măsura maturității, răspunderii și rolului lor social prin înțelegerea autentică a interesului public în ceea ce privește înfăptuirea justiției în România, prin încadrarea discursului public într-un registru ponderat și fundamentat pe concluzii oficiale ale instituțiilor abilitate a se pronunța asupra situațiilor judiciare vizate de dezbaterea publică.
