Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cere măsuri urgente pentru recuperarea prejudiciilor constatate în urma unor hotărâri judecătorești definitive. Potrivit unui comunicat al CSM, secția pentru judecători a Consiliului a hotărât transmiterea unei solicitări publice către Parlamentul României cu privire la necesitatea urgentării procedurii pentru adoptarea Legii privind Agenția pentru recuperarea prejudiciilor constatate prin hotărâri judecătorești.
„În şedinţa de azi, 3 septembrie 2015, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat, cu observații, Raportul Inspecţiei Judiciare privind respectarea dispozițiilor legale referitoare la modalitatea de instrumentare a cauzelor, precum și din perspectiva practicii judiciare a instanțelor judecătorești sub aspectul măsurilor dispuse pentru recuperarea prejudiciilor în dosarele penale având ca obiect anumite categorii de infracțiuni- spălare de bani, evaziune fiscală, contrabandă și infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene", se arată în comunicatul CSM.
Consiliului Superior al Magistraturii cere înființarea Agenției pentru Recuperarea Prejudiciilor
Astfel, Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât să ceară Parlamentului urgentarea înființării Agenției pentru Recuperarea Prejudiciilor constatate prin hotărâri judecătorești. „Verificările Inspecției Judiciare au vizat identificarea cauzelor având ca obiect categoriile de infracțiuni economice, analiza modalității de derulare a procedurilor, prin raportare la durata afectată soluționării cauzelor și la motivele obiective și subiective care au determinat prelungirea în timp a procedurilor, măsurile luate pentru asigurarea recuperării prejudiciilor, respectiv prezentarea datelor referitoare la valoarea prejudiciilor în respectivele cauze penale", susțin magistrații CSM.
Scopul verificărilor a fost acela de a identifica, pe de o parte, metodele și practicile pozitive, dar și vulnerabilitățile și factorii de risc, în limitele competențelor instanțelor judecătorești, pentru a oferi suport și informație unei viziuni ce urmărește aplicarea corectă a legii și respectarea valorilor constituționale.
Astfel, s-a constatat că în perioada 1 ianuarie 2013- 1 aprilie 2015, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost înregistrate un număr de 61 de dosare, în diferite faze procesuale și având ca obiect infracțiuni economice. Sub aspectul prejudiciilor înregistrate în aceste cauze, acestea se situează între limita minimă de aproximativ 7.000 lei și limita maximă de peste 300.000.000 euro. În ceea ce privește dosarele de recurs și recurs în casație, valoarea totală a despăgubirilor civile, stabilite în mod definitiv, este de 100.500 euro și 52.927.756 lei.
Pe rolul tuturor curților de apel și instanțelor arondate, la nivelul lunii aprilie 2015, se aflau un număr total de 2.152 de cauze având ca obiect infracțiuni de spălare de bani, evaziune fiscală, contrabandă și infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Cele mai multe s-au înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti și instanțele arondate, respectiv un număr de 367 dosare, iar cele mai puţine la Curtea de Apel Pitești și instanțele arondate, respectiv un număr de 39 de dosare.
"S-a mai constatat, în aceeași perioadă, curțile de apel și instanțele arondate au soluționat definitiv un număr de 2.813 dosare cu obiectul anterior menționat, cuantumul prejudiciului stabilit de instanțele de judecată prin hotărâri definitive pronunțate în aceste cauze situându-se la nivelul sumelor de 1.321.629.027,53 lei, 80.379.207,8 euro, 149.265.191,6 USD, 13.291 GBP, 8.199 CAD, 1.190 AUD, 2.120 CZK și 1.528 NZD. Cele mai multe s-au soluționat la Curtea de Apel Bucureşti și instanțele arondate, respectiv un număr de 417 dosare, iar cele mai puţine la Curtea de Apel Pitești și instanțele arondate, respectiv un număr de 69 de dosare", potrivit comunicatului CSM.
Magistrații au arătat că Inspecţia Judiciară a constatat o bună administrare a actului de justiție în astfel de cauze, având în vedere că acestea se caracterizează prin complexitate, decurgând din numărul de fapte ori al persoanelor trimise în judecată, dar și din probatoriul complex ce trebuie administrat. Totuşi, există şi unele deficienţe cu privire la celeritatea soluţionării cauzelor, a motivării soluţiei, lipsa de fermitate a unor instanțe în luarea unor măsuri, interpretarea diferită a unor texte de lege incidente şi cu privire la punerea în executare a dispozițiilor din hotărârile penale referitoare la despăgubiri, confiscare și măsuri asiguratorii.
