Veşti bune! Codul Muncii va fi modificat semnificativ, potrivit unei iniţiative legislative cetăţeneşti ce a fost adoptată miercuri de Senat. Documentul, care a trecut la începutul anului de verificările Curţii Constituţionale, prevede flexibilizarea relaţiilor de muncă şi echilibrarea raportului dintre salariaţi şi angajatori. Atenţie însă! Prevederile iniţiativei cetăţeneşti de modificare a Codului muncii nu se aplica momentan. Pentru a intra in vigoare, legea trebuie adoptata de Camera Deputatilor, promulgata prin decret prezidential si publicata in Monitorul Oficial.
Ce se va schimba în Codul Muncii
Printre principalele noutăţi incluse în proiect se numără modificarea contractului individual de muncă, durata concediului de odihnă şi sporurile pentru muncă suplimentară. Propunerea legislativă de modificare a Codului Muncii este iniţiată de Blocul Naţional Sindical (BNS), scrie avocatnet.ro.
CCR a constatat în ianuarie că propunerea legislativă respectă condiţiile impuse prin lege şi a comunicat acest lucru Senatului, care este prima Camera sesizată. Totodată, hotărârea Curţii a apărut în februarie în Monitorul Oficial. Astfel, după îndeplinirea acestor condiţii, propunerea legislativă a intrat în procedura parlamentară de legiferare. Deoarece senatorii au depăşit dată până la care trebuiau să dezbată şi să aprobe propunerea legislativă, aceasta a fost adoptată tacit în şedinţa de ieri. Mai departe, proiectul va ajunge la Camera Deputaţilor, care este for decizional.
Proiectul de lege care a trecut de Senat introduce obligaţia angajatorului de a comunica în scris salariatului orice propunere de modificare a contractului individual de muncă (CIM). Apoi, în cel mult zece zile, salariatul va trebui să ofere, tot în scris, un răspuns. Cu toate că, în prezent, angajaţii cu normă întreagă şi cei cu fracţiune de normă au dreptul anual la acelaşi număr de zile de concediu de odihnă (adică cel puţin 20 de zile lucrătoare pe an), acest lucru va fi schimbat.
Cum va fi compensată munca suplimentară
Mai exact, în propunerea de act normativ este specificat că, în cazul salariaţilor cu normă parţială, concediul de odihnă va fi acordat proporţional cu timpul efectiv lucrat. Totuşi, se prevede că părţile vor putea stabili - prin contractul colectiv de muncă aplicabil - o durata mai mare decât această. În acelaşi timp, tot prin contractul colectiv de muncă - sau prin CIM - se va putea stabili o durată egală cu cea la care au dreptul salariaţii cu normă întreagă. Muncă suplimentară va fi compensată prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile, faţă de 60, cât este în momentul de faţă, plus că se va acordă automat şi un spor de cel puţin 75% din salariul de bază.
Codul Muncii stabileşte că durata maxima a timpului de muncă nu trebuie să depăşească 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. „Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe saptămână, cu conditia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de patru luni calendaristice, să nu depăşeasca 48 de ore pe săptămână", se arată în actul normativ citat.
