CENTENAR. Muzeul Simu, acel vechi templu grecesc care odată străjuia centrul capitalei

Din 1910 până în 1964, bulevardul Magheru era martor și gazdă al unui muzeu cu arhitectură total neobișnuită chiar și pentru o capitală pestriță cum era (cel puțin până la sosirea comuniștilor) cea a României. Ne vom ocupa în următoarele episoade de acel loc: mai precis, în primul vom vorbi despre muzeul demolat în 1964, iar în al doilea despre un simbol al comunismului care a apărut în loc (și care recent a fost înlocuit de unul al capitalismului).

Muzeul Simu era construit în stil ionic, adică asemănător templelor grecești din antichitate. Purta numele academicianului Anastase Simu, care în 1927 a donat statului român muzeul cu toată colecția lui de artă, odată proprietatea personală a brăileanului care la doar 19 ani moștenise o avere imensă. Pe lângă o largă gamă de opere ale celor mai reputați artiști români (între care Theodor Aman, Nicolae Grand sau Mișu Tăisanu), muzeul conținea lucrări inestimabile semnate de Delacroix, Renoir, Monet, Zurbaran și mulți alți clasici.

Motivul oficial pentru care o asemenea capodoperă a fost demolată este unul previzibil și invocat și în alte episoade aici: superbul muzeu nu se potrivea deloc, stilistic și vizual, cu ansamblul de blocuri pe care comuniștii doreau să le ridice pe cea care era și atunci principala arteră a Bucureștiului. Neoficial, comuniștii ar fi avut o mare râcă pe cele trei clădiri din București care aveau o arhitectură ionică, cu acele coloane specifice care străjuiesc intrarea, deoarece reprezentau pentru ei simbolul ”dușmanilor de clasă”, masonii. Din fericire, comuniștii nu au reușit demolarea tuturor celor trei astfel de bijuterii arhitectonice, datorită cărora grecii stabiliți în capitală alintau Bucureștiul ”Hilariopolis” (Orașul Bucuriei). A rămas în picioare Biserica Grecească (Buna Vestire, în toponimie ortodoxă) de pe Pache Protopopescu. A treia clădire de același tip, și ea demolată, era Templul Masonic din București.

Muzeul Simu a fost demolat, însă, și înlocuit în 1964 cu un simbol al comerțului comunist (poate sună a paradox, dar chiar era), despre care vă vom povesti în episodul viitor.

Material realizat în cadrul „București-Centenar”- Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic