Solstiţiul de iarnă este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, explică specialiştii de la Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".
La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27' la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el "urcă" - ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° - la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
Începând de la 22 decembrie până la 21 iunie 2016, când are loc solstiţiul de vară, durata zilei va crește continuu, iar cea a nopții va scădea corespunzător. Următorul solstiţiu de iarnă va avea loc la 21 decembrie 2016.