Sculptorul român Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876, în localitatea Hobița din județul Gorj. Ziua de 19 februarie a fost proclamată "Ziua Brâncuși" prin Legea 305/2015. Cu prilejul Zilei Brâncuşi, autoritățile centrale și locale pot să organizeze și/sau să sprijine logistic și material manifestări cultural-artistice.
Anul 2017 are o triplă semnificație pentru promovarea personalității și operei brâncușiene, anunţă MAE, implicat prin ambasade şi oficiile culturale, în organizarea unor evenimente care marchează Ziua Brâncuşi.
Astfel, la 16 martie se împlinesc 60 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Constantin Brâncuşi. Anul acesta şi în 2018 — anul Centenarului Marii Uniri — marcăm cei 80 de ani de când Brâncuși a lucrat la realizarea ansamblului monumental 'Calea Eroilor' de la Târgu Jiu, omagiu adus soldaților români care s-au jertfit în Primul Război Mondial, ansamblul fiind inaugurat pe 27 octombrie 1938.
De asemenea, pe 15 iunie se vor împlini 40 ani de la inaugurarea 'atelierului lui Brâncuși', reconstituit în 1977, într-o clădire separată lângă Centrul Cultural Pompidou,.
"În acest an special pentru memoria marelui sculptor, numeroase ambasade, oficii consulare și institute culturale românești în străinătate organizează evenimente de marcare a Zilei Brâncuși: proiecții de filme documentare, conferințe, expoziții de fotografie a operei brâncușiene, recitaluri de muzică sau poezie.
Evenimentele organizate au ca obiectiv readucerea în atenția publicului larg, a specialiștilor, a iubitorilor de artă și ai României, originalitatea și, în același timp, universalitatea creației brâncușiene, apartenența sa la patrimoniul cultural al umanității", precizează MAE.
Considerat "părintele sculpturii moderne", Constantin Brâncuși este o personalitate emblematică a culturii române, inspirând generații de sculptori din întreaga lume, prin contribuția determinantă la înnoirea viziunii artistice în sculptura contemporană.
Concepțiile și lucrările sale au avut o influență majoră asupra curentelor artistice din secolul al XX-lea și până astăzi, reprezentând, în același timp, o reinterpretare a arhetipurilor, tradițiilor și miturilor românești.
