Academicianul Dinu C. Giurescu a murit marţi, la vârsta de 91 de ani, după o lungă şi grea suferinţă. Potrivit Biroului de presă al Academie Române, decesul a survenit în spital, după trei zile de internare.
Cu ocazia împlinirii vârstei de 91 de ani, academicianul a oferit un interviu portalului Ediţia de dimineaţă, ocazie cu care a dezvăluit că urmărea cu mare interes viața politică și culturală din România.
"Mi se pare că treptat ne destrămăm ca stat și conștiință națională, mai ales în ultimii zece-doisprezece ani. Avem o clasă politică care nu se interesează de țară. Vedeți dezbaterile de la televizor și vă dați seama că pe ei îi interesează un vot în plus. Uitați-vă la clasa politică de dinaintea celui de al Doilea Război Mondial. Acea clasă făcea politică și pentru țară, clasa politică actuală face politică pentru buzunarul propriu", declara, critic, istoricul Dinu C. Giurescu.
"Trebuie să ne redobândim demnitatea. Cadrele didactice trebuie să aibă această obligație. Ele trebuie să repete aceste adevăruri legate de interesul național și demnitatea noastră tinerilor, elevilor și studenților. Avem destule exemple în istoria noastră care ne fac să privim drept, cu demnitate. Avem o comisie a Centenarului, dar nu știm ce face. Ministerul a tăiat istoria din conștiința generațiilor tinere. Gândiți-va că în ultima vreme tinerii nu mai știu nimic de personalitățile istorice, sau de istoria noastră", mai spunea academicianul în interviul citat.
Mesaj de la ministrul Culturii
Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, George Ivaşcu, spune într-un mesaj de condoleanţe că istoricul Dinu C. Giurescu ne-a părăsit după o viaţă aproape la fel de lungă şi plină ca cea a României unite.
"În plin an de comemorări istorice, aflu cu adâncă durere trecerea în nefiinţă a unui nume greu cât o întreagă bibliotecă: academicianul Dinu C. Giurescu ne-a părăsit, după o viaţă aproape la fel de lungă şi plină ca cea a României unite. Viaţa istoricilor este deseori discretă, în umbra operei şi cercetărilor lor. Însă acest om nu a descoperit istoria aşa cum fiecare dintre noi îşi găseşte calea în viaţă, ci a primit-o de la ursitoare, sub privirile unui tată şi ale unui bunic care au trăit doar prin şi pentru două cuvinte: Istoria românilor. Această moştenire a fost pentru el, timp de 91 ani, în primul rând o responsabilitate. A slujit-o cu fervoarea unui călugăr, cu rigoarea unui om de ştiinţă şi cu pasiunea unui patriot. Şi-a apărat poporul şi drepturile acestuia cu fiecare cuvânt, chibzuit dar ferm, pe care i-l permiteau cercetările ştiinţifice. A făcut-o cu strălucire şi talent în ocaziile fastuoase, cu încăpăţânare şi credinţă în momentele întunecoase ale secolului trecut. A făcut-o zilnic, timp de o viaţă întreagă. Astăzi, pierdem încă un descendent al acestei ilustre dinastii de istorici. Ne rămân cărţile sale, adevărate cărămizi ale unei catedrale veşnic în construcţie. În paginile lor vom afla întotdeauna de unde venim, ca să ne lămurim încotro putem şi unde avem dreptul şi datoria să ne îndreptăm", a scris Ivaşcu în mesajul transmis de Ministerul Culturii.
Despre viaţa şi activitatea academicianului
Dinu C. Giurescu s-a născut la 15 februarie 1927, la Bucureşti, într-o cunoscută familie de istorici, tatăl său fiind istoricul Constantin C. Giurescu. A urmat cursurile Colegiului ''Sf. Sava'', apoi cursurile Facultăţii de Istorie din Bucureşti, luându-şi licenţa în anul 1955 şi apoi doctoratul în istorie, la aceeaşi facultate, în anul 1968, scrie agerpres.ro.
A fost muzeograf la Muzeul de Artă din Bucureşti, secţia ''Artă veche românească'' (1956-1964), cercetător în domeniul istoriei diplomaţiei la Oficiul de Studii şi Documentare al Ministerului de Externe (1964-1968), conform Dicţionarului ''Membrii Academiei Române'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).
În perioada 1968 - 1987 a fost profesor la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti, titular al cursului de istoria civilizaţiei europene, apoi, între 1988 - 1990, profesor invitat (''visiting professor'') în SUA, la William Paterson College, Wayne, New Jersey şi la Texas A&M University, College Station, Texas, iar în perioada 1990 - 2011 este profesor, apoi profesor consultant la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.
Activitatea sa ştiinţifică, reunită în numeroase studii şi lucrări, cuprinde o arie bogată şi diversă: arta românească a secolelor XIV-XVIII ("Contribuţii la studiul broderiilor de la Trei Ierarhi" (1960); "Arta metalelor preţioase în Ţara Românească în secolele XIV-XVI" (1962) ş.a.); studiul civilizaţiei române în sec. XIV-XVIII ("Ţara Românească în secolele XIV-XV" (1973), lucrare distinsă cu Premiul "Nicolae Bălcescu" al Academiei Române); caracteristici ale feudalismului românesc şi relaţii economice ("Relaţiile economice ale Ţării Româneşti cu ţările Peninsulei Balcanice în perioada feudalismului timpuriu" (1964); "Relaţiile economice ale Ţării Româneşti cu Peninsula Balcanică în secolele XIV-XVI" (1965); istoria diplomaţiei româneşti (''N. Titulescu, Documente diplomatice'' (1967) şi ''M. Kogălniceanu, Documente diplomatice'' (1972), în colaborare) ş.a.
A întocmit totodată sinteze de istorie naţională ("Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi" 1971, în colaborare); "Istoria românilor" (1974-1975, în colaborare); "Istoria ilustrată a românilor" (1981-1982) ), precum şi monografii, precum "Ion Vodă cel Viteaz" (1974). O serie de lucrări ale sale sunt consacrate problemelor de istorie contemporană: ''Guvernarea Nicolae Rădescu'' (1996), ''România în al doilea război mondial'' (1999), ''Imposibila încercare. Greva regală 1945'' (1999), ''Cade Cortina de fier: România 1947'' (2002) etc.
Academicianul Dinu C. Giurescu a fost coordonatorul volumului "Istoria României în date" apărut în 2003 la Editura Enciclopedică, precum şi al volumului "România şi comunismul: o istorie ilustrată" (autori Alexandru Ştefănescu şi Ilarion Tiu, Editura Corint), lansat la 10 iunie 2010 la Salonul Internaţional de Carte Bookfest. La 26 noiembrie 2011 a fost lansat, la Târgul de Carte "Gaudeamus", volumul "O istorie ilustrată a diplomaţiei româneşti (1862-1947)", ediţia în limba română, avându-i ca autori pe Dinu C. Giurescu, Rudolf Dinu şi Laurenţiu Constantiniu (ediţia în limba engleză a apărut în decembrie 2010).
A militat împotriva demolării unor importante monumente istorice şi de artă, cărora le-a consacrat lucrarea "The Razing of Romania's Past" (1989), după cum se aminteşte în Dicţionarul ''Membrii Academiei Române''.
La 13 noiembrie 1990 a devenit membru corespondent, apoi, din 21 decembrie 2001, membru titular al Academiei Române. A fost Preşedintele de Onoare al Asociaţiei Tradiţia Militară (ATM), reprezentantă a României în Uniunea Europeană a Asociaţiilor Istorico-Militare. În perioada 2001-2005 a fost director al Muzeului Ţăranului Român.
Istoricul Dinu C. Giurescu a candidat la alegerile din 9 decembrie 2012, fiind propus din partea Partidului Conservator să candideze pe listele USL. A fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, colegiul uninominal nr. 19, conform site-ului www.cdep.ro. Membru al Grupului parlamentar Liberal Conservator, a fost decanul de vârstă al Camerei Deputaţilor în acea legislatură. A făcut parte din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, precum şi din Grupul parlamentar de prietenie cu Marele Ducat de Luxemburg (până în mai 2014). A demisionat din funcţia de deputat, începând cu data 12 mai 2014, şi s-a retras din politică, decizie luată după ce a fost ales vicepreşedinte al Academiei Române, la 24 aprilie 2014.
La 24 aprilie 2014, academicienii Dinu Giurescu, Alexandru Surdu, Cristian Hera şi Bogdan Simionescu au fost aleşi vicepreşedinţi ai Academiei Române pentru următorii patru ani, în cadrul Adunării Generale a membrilor Academiei Române. Acad. Dinu Giurescu a fost propus de acad. Dan Berindei şi a fost desemnat vicepreşedinte al Academiei Române din partea domeniului umanist. După ce a fost operat cu succes pe cord deschis, la începutul lunii august 2014, nu a mai deţinut funcţia de vicepreşedinte al Academiei Române.
Istoricul Dinu C. Giurescu a publicat peste 30 de volume de autor şi volume în colaborare şi a semnat zeci de prefeţe sau postfeţe, îngrijiri de ediţii, articole, fiind, de asemenea, autorul (în colaborare) a două manuale didactice. A participat, de-a lungul timpului, la numeroase conferinţe, expuneri, mese rotunde, reuniuni ştiinţifice din ţară şi străinătate, emisiuni la televiziune şi la radio. În 2013 şi-a donat întregul fond de carte, constituit din mii de volume, Bibliotecii Judeţene ''Alexandru şi Aristia Aman'' din Craiova.
La 11 mai 2011 i-a fost conferită de către Regele Mihai I distincţia "Nihil sine Deo".
Fundaţia "Societatea civilă" i-a acordat în 2010 "Premiul de excelenţă Opera Omnia", iar în cadrul Galei Premiilor Flacăra din 5 decembrie 2011 i-a fost decernat un premiu la secţiunea ''Ştiinţă''.
La 3 decembrie 2014, la Gala Premiilor Brâncoveanu, decernate de Fundaţia Alexandrion, istoricului Dinu C. Giurescu i-a fost decernat un premiu, la secţiunea ''Cariere'', pentru întreaga activitate, iar la 15 martie 2016 a fost desemnat membru de onoare al Fundaţiei Europene Titulescu, la aniversarea a 25 de ani de la constituirea acesteia.
La 28 februarie 2017 Consiliul General al Capitalei a adoptat o hotărâre prin care istoricului Dinu C. Giurescu i-a fost acordat titlul de cetăţean de onoare al municipiului Bucureşti. Dinu C. Giurescu s-a numărat printre personalităţile culturale ajunse la senectute care au fost omagiate la 15 ianuarie 2018, la Ateneul Român, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale.
