WWF România reporneşte şi în acest an „Caravana Dunării”, proiectul mobil de informare a publicului despre ameninţările cu care se confruntă Dunărea, viețuitoarele și comunitățile care depind de fluviu, precum și soluțiile existente.
Caravana porneşte mâine 3 iunie din Drobeta-Turnu Severin unde se va afla în zona de promenadă Crișan, între orele 10:00 și 20:00. Specialiștii și voluntarii WWF vor oferi mai multe informații despre speciile de plante, peşti şi animale care trăiesc de-a lungul Dunării, precum și despre fluviu, prin intermediul unor jocuri interactive. Iubitorii de natură vor putea să își testeze cunoștințele în cadrul unui joc inedit, să se bucure de o mini-expoziție foto, iar copiii vor putea să realizeze diferite puzzle-uri sau să pescuiască „poluarea” dintr-un „ecosistem”. Caravana Dunării face parte dintr-un proiect WWF și The Coca-Cola Company ce se va desfășura timp de șapte ani.
Caravana va continua pe traseul București (5 și 6 iunie), Constanța (9 iunie), Tulcea (11 iunie) și Mahmudia (12 iunie). Pe 5 și 6 iunie, specialiștii și voluntarii WWF vă dau întânire în Parcul Herăstrău (intrarea Pavilion H, Bd. Kiseleff), între orele 10:00 și 20:00, pentru a vă povesti despre fascinanta lume vie a Dunării.
Problemele majore pentru ecosistemele de apă dulce
Sectorul Dunării Inferioare, situat între Porțile de Fier și gurile de vărsare ale Deltei, este ultimul sector al fluviului Dunărea caracterizat prin curgere neîntreruptă a apei. În această zonă fluviul prezintă încă numeroase brațe și ostroave cu plaje cu nisip fin și păduri naturale de plop, salcie și arin. Îndiguirea luncii inundabile și desecarea mlaștinilor și bălților aflate în lungul fluviului și transformarea lor în terenuri agricole au creat probleme ecosistemului. Toate aceste zone inundabile, denumite zone umede, sunt importante pentru depunerea icrelor de către pești și zone de cuibărit pentru numeroase specii de păsări migratoare. Întreruperea legăturii fluviului cu lunca inundabilă, a dus la pierderea acestor beneficii oferite de natură și a determinat reducerea drastică a capacității de stocare a apei la inundații.
Peste 60 de hidrocentrale construite pe Dunăre au contribuit în timp la pierderea ecosistemelor și a beneficiilor oferite gratuit oamenilor. Cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre este cea de la Porțile de Fier I, care a dus la o serie de modificări în funcționarea naturală a fluviului și ecosistemelor sale. Din cauza barajului, sturionii, cei mai mari pești de apă dulce din lume, nu mai pot migra în amonte pentru reproducere. În plus, din cauza pescuitului ilegal pentru caviar acești pești sunt pe cale de dispariție, atrage atenţia WWF România.
Inundaţiile majore au fost provocate de intervenţia omului asupra naturii
Îndiguirea luncii inundabile a Dunării a determinat reducerea drastică a capacității de stocare a apei la inundații. Din acest motiv, la viiturile din ce în ce mai mari și mai dese, o mare cantitate de apă nu se mai revarsă în lunca fluviului, ducând la inundații catastrofale în zonele locuite. Întreruperea conectivității fluviului cu lunca a dus la modificări ale calității solurilor folosite intens în agricultură, soluri care s-au format prin inundarea periodică și depunerea sedimentelor.
Lucrările de extracție a pietrișului și nisipului aduc modificari locale și regionale morfologiei fluviului. În plus, o serie de specii de pești și insecte sunt dependente de nisipul fin pentru a-și depune ouăle sau larvele. Din cauza dragării intense a albiei, fluviul se adâncește și determină scăderea nivelului apei subterane din luncă, fapt ce ce duce la uscarea pădurilor de luncă, dar și la creșterea costurilor cu irigarea terenurilor arabile în perioadele secetoase.
Vegetația de pe malurile râurilor, casă pentru o mulțime de specii, a fost puternic afectată, pădurile de luncă au fost tăiate masiv pentru a face loc pădurilor de producție și culturilor agricole. Fără aceste păduri, sute de specii cum ar fi nenumărate păsări, amfibieni, fluturi și specii acvatice vor dispărea.
