Doar un meci de anvergura celui dintre Manny Pacquiao și Floyd Mayweather putea atrage în același timp interesul lui Sting și al lui Paris Hilton, pe cale de consecință, pui ceasul să sune de dimineață, deși e duminică.
Te foiești până la meci, urmărind confruntările unor boxeri pe care n-o să-i mai vezi vreodată, în speranța că lupta gladiatorilor din ring îți va aduce adrenalina la cote la care nu te-ai fi așteptat să ajungă.
Astea-s doar așteptările tale, primești din partea societății de consumeriste un produs care are doar eticheta de meci de box, împachetat extrem de agresiv la nivel de promovare, și care nu mai are nimic de-a face cu ceea ce face frumos acest sport: lupta, confruntarea, epuizarea, loviturile și, de ce nu, sângele.
Așteptarea a durat ceva, meciul a început cu întârziere față de ora programată, mai mult ca sigur, tot din considerente publicitare.
De remarcat faptul că fiecare dintre cei doi boxeri a avut guristul său - cea mai apropiată versiune neaoșă pentru americanismul anouncer, dar care au au avut același suport oferit de natura umană a celor două donșoare mai puțin îmbrăcate, dar care zâmbeau extrem de conștiincios cu toți dinți.
Personalități diferite, Manny Pacquiao intră în sală zâmbitor, relaxat, Mayweather e concentrat, încordat. Urcat în ring, Pacquiao îngenunchează în colțul său și se roagă. Unul din însoțitorii lui Mayweather poartă centura deasupra capului, ca pe sfintele moaște, superstițios, americanul intră în ring doar după ce trece printre corzi de două ori.
Bătaia nu s-a încins decât din repriza a doua, când Pacquaio a început să trimită rafale de lovituri asupra lui Mayweather, până atunci cei doi părând crispați, și dornici de a se studia.
Obstrucționist și la limita regulamentului e boxul lui Mayweather în repriza a treia, când îl lovește sub centură pe Pacquiao și temperează orice atac strângându-l în brațe pe filipinez, dar are și o dreaptă ca un bisturiu chirurgical.
În repriza a patra Paquiao a explodat, bombardându-l pe Mayweather, dus în corzi și blocându-se cât de mult a putut în fața loviturilor.
Drepta lui Mayweather i-a zdruncinat figura filipinezului în repriza a cincea, i s-a răspuns cu un zâmbet ironic și cu câteva lovituri în serie, în fața cărora americanul a început să danseze în ring.
În repriza a șasea, Mayweather este tot prin în colțurile ringului, blocându-se în fața loviturilor lui Paquiao, după fiecare serie îi arată filipinezului că nici măcar nu l--a atins.
Impulsionat de tatăl său, aflat în colțul ringului, Mayweather începe repriza a șaptea mai agresiv, reușind să spargă blocajul lui Paquiao cu două directe de dreapta, se pare arma sa principală. Filipinezul revine în luptă spre finalul reprizei, reușind din nou serii de lovituri printre eschivele americanului.
În repriza a opta Mayweather a dat senzația că pregătește o lovitură de grație, continuând să-l plimbe prin tot ringul pe filipinez și așteptând greșeala acestuia.
Lupta s-a mutat mai spre centrul ringului în repriza a noua, pentru că americanul a ieșit pentru prima dată din jocul tactic propus și nu l-a mai obosit pe filipinez alergându-l prin colțuri.
A zecea repriză continuă cu același spectacolul pe care l-am mai văzut, Pacquiao încercând să-l prindă pe Mayweather, americanul eschivând, evitând loviturile, intrând în clinciuri.
În ultimele două reprize, Mayweather, mai proaspăt decât Pacquaio, și-a impus dansul, a punctat cât a trebuit, în rest a fost elegant, degajat și s-a relaxat, convins că va câștiga.
Verdictul judecătorilor a fost unanim în favoarea lui Mayweather (118-110, 116-112, 116-112), care a sărbătorit anunțul victoriei sale cocoțat într-unul din colțurile ringului, huiduit de numeroșii fani ai lui Paquiao.
Floyd Mayweather a declarat că nu și-a putut asculta tatăl, care i-a cerut să fie mai agresiv și să lovească mai mult, pentru că în fața sa era un boxer de talia lui Paquiao. El a mulțumit pentru victorie lui Dumnezeu, fanilor din lumea întreagă, sponsorilor și a anunțat că va mai disputa un singur meci înainte de a se retrage din box, ce va avea loc în luna septembrie a acestui an.
De partea cealaltă, Pacquiao nu a înțeles de ce nu a câștigat meciul și nici mare lucru din ce-i spunea persoana care îl intervieva, nivelul de cunoaștere al limbii engleze fiind fie prea mic, fie zdruncinat de rarele directe de dreapta ale lui Mayweather. Filipinezul a declarat că nu a mărit ritmul partidei în ultimele două reprize fiindcă era convins că el conduce la puncte pe foile arbitrilor.
La finalul unui meci așteptat de toată lumea cu sufletul la gură, în care ostilitățile au decurs la un nivel molcom, rămâi în cap cu o siingură întrebare zbârnâind - 300 de milioane de dolari doar pentru atâta lucru, cât ar fi valoarea pe piață acum a unei întâlniri Muhammad Ali vs Joe Frazier?
Comentatorii sportivi români se simt stingheri, singuri și nefericiți, și cred că nu pot scăpa din starea asta decât prin plăcerea de a se auzi vorbind fără niciun motiv. Cei de la PRO TV au prelungit vocale, consoane, au inventat cuvinte noi, au rostit banalități, stereotipii, pe scurt, au făcut totul pentru a enerva și plictisi telespectatorii, și au reușit din plin și cu sprijinul reclamelor din pauzele reprizelor, care au depășit constant timpul pe care ar fi trebuit să-l ocupe.
Chiar și dacă spui că în Statele Unite vizionarea meciului în rețelele pay-per-view a costat 100 de dolari, în momentul în care îl distribui gratuit, trebuie să găsești un sistem care să permită amortizarea costurilor prin publicitate fără să fii mârlan, prost crescut și să distrugi evenimentul prin fragmentarea lui în timpul pauzelor dintre reprize, când îi bagi în față telespectatorului, fără nicio normă de marketing care să urmărească un public țintă, reclamă la greu!
