Un nou studiu efectuat în Olanda a stabilit o legătură între expunerea la aerul poluat în timpul vieții intrauterine şi anomalii ale creierului care pot afecta funcția cognitivă la copiii de vârstă școlară, relatează eurekalert.org.
"Am observat efecte asupra dezvoltării creierului în raport cu nivelurile de particule fine sub limita actuală a UE", a spus autorul principal al studiului Mònica Guxens, de la Institutul de Sănătate Globală (ISGlobal) din Spania, un centru susținut de Fundația "La Caixa" și Centrul Medical Erasmus din Olanda.
Această constatare adaugă studiilor anterioare care au stabilit o legătură între nivelurile acceptabile de poluare a aerului cu alte complicații, inclusiv declinul cognitiv și dezvoltarea dezvoltării fetale. "Prin urmare, nu putem garanta siguranța nivelurilor actuale de poluare a aerului din orașele noastre", a spus dr. Guxens.
Expunerea la particule fine în timpul vieții fetale a fost asociată, în mai multe regiuni, cu un un cortex mai subţire. Studiul a arătat că aceste anomalii ale creierului contribuie, în parte, la dificultăți în controlul inhibitor - capacitatea de a reglementa autocontrolul asupra tentaţiilor și a comportamentului impulsiv - care este legată de probleme de sănătate mintală, cum ar fi comportamentul de dependență și tulburarea de atenție / hiperactivitate.
Studiul a fost realizat pe un eşantion din Olanda, alcătuit din femeile insarcinate si a urmărit evoluţia copiilor în viata fetala. Dr. Guxens si colegii sai au evaluat nivelurile de poluare a aerului la domiciliu în timpul vieţii intrauterine a 783 de copii. Datele au fost colectate prin campanii de monitorizare a poluării atmosferice și au inclus niveluri de dioxid de azot (un poluant generat de trafic și fumat), particule grosiere și particule fine.
Imagistica creierului efectuată atunci când copiii aveau vârsta cuprinsă între 6 și 10 ani au prezentat anomalii ale grosimii cortexului cerebral în regiunea frontală mijlocie - precuneus și rostral. În ciuda relației dintre aceste modificări ale structurii creierului și expunerea la particule fine, nivelurile medii rezidențiale ale particulelor fine în studiu au fost mult sub limita acceptabilă curentă stabilită de UE - doar 0,5% dintre femeile gravide din studiu au fost expuse la niveluri considerate nesigure. Nivelurile medii rezidențiale de dioxid de azot au fost la limita de siguranță.
"Poluarea aerului este atât de evidentă pentru plămâni, inimă și alte organe că majoritatea dintre noi nu a luat în considerare efectele sale asupra dezvoltării creierului. Dar ar fi trebuit să învățăm din studiile privind fumatul în timpul sarcinii că inhalarea toxinelor poate avea efecte de durată asupra dezvoltării cognitive , a declarat John Krystal, MD, Editor al revistei Psihiatria Biologică, în care a fost publicat studiul.
Creierul fetal este deosebit de vulnerabil în timpul sarcinii deoarece nu are încă dezvoltate mecanismele de protecție împotriva sau de eliminare a toxinelor din mediu. Rezultatele studiului sugerează că expunerea la niveluri chiar și sub cele considerate sigure ar putea provoca leziuni cerebrale permanente.
Deși implicațiile clinice individuale specifice ale acestor constatări nu pot fi cuantificate, pe baza altor studii, întârzierile cognitive observate la vârste fragede pot avea consecințe semnificative pe termen lung, cum ar fi riscul crescut de tulburări de sănătate mintală și performanțe academice scăzute, în special din cauza expunerii permanente", a mai spus dr. Guxens.
