Un important studiu realizat la prestigioasa Universitatea Harvard, pe o perioadă de 75 de ani, a scos la iveală faptul că sursa cea mai importantă de sănătate, bogăţie, longevitate şi stare de bine este un mariaj fericit şi sănătos, scrie Plus Communication.
Mai mult decât atât, persoanele cu legături sociale mai bune cu familia, cu prietenii, comunitatea, sunt mai fericite, mai sănătoase şi trăiesc mai mult decât cei cu legături slabe.
În timp ce definițiile obișnuite ale singurătății o descriu ca o stare de solitudine sau de a fi singur, singurătatea este definită de cercetători ca fiind o stare de spirit și face ca oamenii să se simtă goi, lipsiți de scop și nedoriți. Persoanele singure tânjesc adesea la contact uman, însă starea lor de spirit face mai dificilă formarea conexiunilor cu alte persoane. Pentru că singurătatea nu este despre a avea sau nu oameni în jurul tău, ci se referă la lipsa unor interacțiuni emoționale profunde, cu substanță. De exemplu, un boboc de facultate s-ar putea simți singur, în ciuda faptului că este înconjurat de colegii de cameră, sau un soldat la începutul carierei sale militare s-ar putea simți singur după ce a fost trimis într-o țară străină, în ciuda faptului că e înconjurat constant de alți membri ai armatei, exact în același mod cum se poate simți un om, în izolare
“Experiența singurătății se pare că e toxică pentru sănătatea noastră, iar toxicitatea ei este mai puternică în perioada Sărbătorilor importante. Oamenii care se izolează sunt mai nefericiţi, iar sănătatea lor se înrăutăţeşte mai repede la mijlocul vieții, capacitatea cerebrală le scade mult mai repede și trăiesc mai putin decât oamenii care nu experimentează singurătatea”, afirmă psihologul Gabriela Marin.
Ne putem simţi singuri chiar şi între oameni
În opinia psihologului Gabriela Marin, mulţi oameni se simt singuri chiar dacă sunt înconjuraţi de prieteni sau chiar dacă sunt căsătoriţi. “Putem avea o relaţie de durată sau o reţea foarte mare de prieteni reali, însă dacă suntem o persoană conflictuală, găsim mereu nod în papură, riscăm să ne simţim din ce în ce mai singuri. Căsniciile în care nivelul conflictual a depăşit cu mult limitele normalului, în care afecţiunea lipseşte, se dovedesc a dăuna mult sănătății, mai mult chiar decât divorțul”, afirmă specialistul în psihologia relaţiilor de cuplu Gabriela Marin.
La bătrâneţe, compania prietenilor ne întinereşte
Relațiile bune și apropiate par să ne protejeze chiar şi de greutățile bătrâneții.
Cele mai fericite cupluri – atât bărbații cât și femeile – au declarat, la 80–90 de ani, că în zilele în care durerile fizice erau mai mari, dispoziția lor rămânea la fel de bună.
Sentimentul de singurătate, pe termen lung, crește nivelul de cortizol din organism (hormonal stresului), iar nivelurile ridicate de cortizol pot duce la inflamații, creștere în greutate, rezistență la insulină, probleme de concentrare și multe altele. Dacă sunt lăsate necontrolate, aceste simptome cronice de singurătate pot prezenta un risc mai mare pentru probleme medicale și emoționale mai grave, precum:
- Depresie;
- Tulburări de somn;
- Diabet de tip 2;
- Afecțiuni ale inimii;
- Tensiune arterială crescută;
- Probleme de sănătate mentală;
- Consumul de substanțe.
Însă singurătatea cronică afectează inclusiv sănătatea creierului. Unele studii sugerează chiar că poate exista o legătură între singurătate și un risc crescut pentru dezvoltarea demenței și a sindromului Alzheimer. Izolarea socială poate reduce, de asemenea, și abilitățile cognitive, cum ar fi capacitatea de concentrare, de a lua decizii, de a rezolva probleme, și, în cele din urmă, poate duce la depresie.
