În 2014, guvernul britanic l-a însărcinat pe economistul Jim O Neill să coordoneze o vastă anchetă privitoare la consecinţele extinderii rezistenţei la antibiotice. Raportul final, publicat la 19 mai anul acesta, redă un tablou extrem de sumbru.
Potrivit autorilor studiului, sunt necesare acţiunii urgente pentru a evita ca medicina preventivă să se întoarcă în "Evul Mediu". "Aceasta trebuie să devină o prioritate pentru toţi şefii de state" , spune Jin O Neill, propunând un set de măsuri, printre care: modificarea drastică a modului de folosire a antibioticelor, care, din cauza abuzului şi folosirii incorecte, favorizează rezistenţa superbacteriilor; lansarea unor campanii de sensibilizare a publicului larg privind riscurile; fonduri de 2 miliarde de dolari pentru cercetarea rezistenţei antibioticelor; reducerea considerabilă a folosirii antibioticelor în fermele de animale; recompensarea cu un miliard de dolari a companiilor care pun la punct un nou antibiotic.
De la lansarea studiului, în urmă cu zece ani, peste un milion de persoane au murit din cauza unei infecţii legate de rezistenţa antibioticelor, subliniază raportul. Şi, din păcate, raportul estimează că acest bilanţ ar putea să se înrăutăţească, în aşa fel încât, până în 2050, anual, să se înregistreze 10 milioane de decese în plus, adică mai mult decât provoacă, la ora actuală, cancerul. Ceea ce va costa economia mondială, aproximativ 100.000 miliarde de dolari.
Rezistenţa antibioticelor (antibiorezistenţă) apare atunci când o bacterie se modifică şi devine rezistentă la antibioticele folosite pentru tratarea infecţiilor.
