Cum a fost, doamna profesor, în acele zile?
Dintr-o dată ne-am confruntat cu o situaţie extrem de dificilă: un număr mare de copii, cazuri grave, într-un timp foarte scurt. A fost o provocare şi m-am gândit doar că trebuie să facem faţă. Pentru aceasta avem cunoştinţele necesare şi avem cu ce. Problema a fost de organizare: să strâng toate forţele extrem de bine instruite, toate capacităţile şi să le pun la muncă. Din punctul meu de vedere, important era să văd sfârşitul, deci să organizez foarte bine totul. Şi aceasta, în condiţiile în care copiii veneau, erau în stare gravă şi trebuiau vindecaţi, în condiţiile în care famiile sufereau, erau panicate, dezolate.
Doamna profesor cu câte cazuri de sindrom uremic hemolitic v-aţi întâlnit în ultimii ani?
Din 2003 până la acest episod, în secţia nefrologie a Spitalului „MS Curie”, am avut 58 de cazuri de sindrom hemolitic uremic post-infecţios. Iar în episodul la care ne referim acum, în aproximativ o lună, am avut 18 cazuri de sindrom hemolitic uremic post-infecţios.
Acum că ne-am mai liniştit, ce mesaje le adresaţi părinţilor, în special mamelor care au bebeluşi?
Atenţie la hrana bebeluşului şi la igienă. Subliniez: diversificarea alimentaţiei începe după 5 luni. Nu de la 2 luni, nu de la 3luni.
Dar să ştiţi că sunt chiar medici care consideră că se poate trece la diversificare de la 2-3 luni....
Toată lumea trebuie să înţeleagă că bebeluşii trebuie hrăniţi respectând principiile medicinei anului 2016, care recomandă foarte clar: diversificarea începe după 5 luni şi până atunci alimentaţia este exclusiv lactată: fie de la sân, fie de la biberon. După 5 luni, diversificarea începe cu hrană semisolidă, preparată tot în lapte. Apoi, introducem alimente solide. Şi începem cu legumele.
De ce cu legumele?
Pentru că se recomandă să formăm gustul bebeluşului pentru alimente. Or, legumele sunt mai puţin plăcute la gust comparativ cu fructele, care sunt dulci. De aceea, începem cu legumele mixate, sub formă de piureuri, apoi, combinăm o legumă cu un fruct şi ajungem la fructe. Carnea fiartă, mixată, în piureuri, după 7-8-9 luni.
Doamna profesor, este acum o nebunie cu laptele de capră. Este bun pentru bebeluş?
Până la vârsta de un an, nu vom da copilului lapte de vacă, lapte de capră, deoarece conţin proteine pe care acesta nu le tolerează. Trebuie să ştim că flora intestinală devine completă abia după vârsta de 3 ani. Asta înseamnă că un copil nu poate metaboliza unele alimente, mai ales carnea, preparatele din carne, laptele de vacă, capră, oaie şi produsele lactate. De aceea, formulele de lapte conţin puţine proteine şi acestea sunt apropiate laptelui matern, care este foarte bine metabolizat. De asemenea, până la un an, nu vom adăuga în alimente sare şi zahăr.
Şi mai este o modă: suplimentele alimentare. Ce le transmiteţi mamelor în privinţa aceasta?
Suplimentele se administrează numai în cazuri speciale – bebeluş prematur, sarcină gemelară etc. - exclusiv la recomandarea medicului.
Importantă este, aşa cum spuneaţi, igiena...
Asta înseamnă să ne spălăm pe mâini frecvent, temenic, mai ales înainte şi după ce preparăm hrana copilului, îi schimbă scutecele, înainte şi după ce hrănim copilul, să avem grijă de jucăriile copiilor, de ceea ce bagă în gură... Să nu uităm că tot timpul manipulăm microbi. Şi unii, iată, sunt periculoşi.
