Ele se răsfrâng asupra calităţii aerului, apei, alimentelor, mediului din locuinţe... Ele sunt la originea multor boli cardiovasculare, respiratorii şi infecţioase (paludism, febra dengue).
Organizaţia Mondială a Sănătăţii prognozează că modificarea climatică ar putea să provoace aproximativ 250.000 de decese suplimentare anual, între 2030 şi 2050: 38.000 de decese din cauza expunerii la căldură a pesoanelor vârstnice; 48.000 de decese cauzate de diaree; 60.000, paludismului; 95.000, subnutriţiei copiilor.
Costul pierderilor directe în planul sănătăţii (excluzând costurile din sectoarele determinante pentru cel al sănătăţii, cum este agricultura şi apa etc.) sunt între 2 şi 4 miliarde de dolari, anual, până în 2030, subliniază OMS.
Un studiu publicat în publicaţia medicală Journal of the American Medical Association arată că aceste modificări sunt la originea stresului termic, reducerea capacităţii de muncă, dar şi a astmului, a bolilor respiratorii. Bolile infecţioase şi vectoriale (boli care au ca vector de răspândire ţânţari, purici, muşte etc.) vor evolua spre boli gastro-intestinale severe. Aceste modificări climatice vor fi, totodată, responsabile de tulburări post-traumatice şi de o creştere a cazurilor de depresie.
