Factor pentru hemofilie, insulină, medicamente pentru sclerodermia sistemică, Parkinson, scleroză multiplă, HIV, lupus, transplant renal... Sunt medicamente care lipsesc, motiv pentru care mulţi pacienţii îşi întrerup tratamentele, cu efecte dezastruoase pentru starea lor de sănătate, evidenţiază un chestionar realizat de COPAC - Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, efectuat prin intermediul asociaţiilor membre.
„Printre medicamentele care lipsesc, enumerate de pacienți, se numără insulina, factorul pentru hemofilie, tracler (pentru sclerodermia sistemică), madopar (pentru Parkinson), rebif, interferon și betaferon, copaxone (toate pentru scleroza multiplă), norvir (pentru HIV), ciclosporina, plafenil (pentru lupus), mifortic (transplant renal). Alții spun că sunt prea numeroase lipsurile pentru a le enumera”, este concluzia chestionarului.
Preşedintele COPAC, Radu Gănescu, referindu-se la factorul pentru hemofilie, spune că este „o moleculă pentru coagularea sângelui. Este un medicament vital pentru bolnavii de hemofilie. În ţara noastră, prin programul naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei, este prevăzută o unitate de factor per bolnav, în timp ce ar trebui cel puţin 3 unităţi. În Ungaria, pacienţii cu această boală beneficiază de 7 unităţi, în Germania, de 9 unităţi... Astfel, pacienţii hemolitici români sunt tratataţi mult sub nivelul minim european”.
Madopar este o moleculă esenţială pentru pacienţii cu Parkinson. „În prezent, pe piaţă se găseşte un echivalent al acestui medicament, dar pacienţii au reclamat multiple reacţii adverse, motiv pentru care mulţi dintre ei decid să renunţe la tratament. Or, se ştie că pacienţii cu Parkinson fac tratament zilnic şi că înteruperea potenţează simptomatologia”, spune preşedintele COPAC.
La întrebarea cu cine ați comunicat când v-ați confruntat cu întreruperile de tratament, un procentaj de 29,4% au răspuns spitalul, 23,2% alți pacienți, 20,4% companii farmaceutice, 19,9% asociații de pacienți și doar 2,4% autorități.
92, 6% spun că sistemul de sănătate nu este corect finanțat și doar 7,4% că este.
74,1% consideră că sistemul de sănătate nu le oferă servicii corecte în raport cu contribuția lor, iar 25,9% spun da.
În timpul internării, pacienții enumeră următoarele probleme cu care s-au confruntat: 32,2% atitudinea cadrelor medicale, 31,2% aglomerația, 25,6% lipsa medicamentelor și 11,1% curățenia.
Concret, pacienții detaliază următoarele probleme: aglomerația, cadrele medicale se comport urât, lipsa materialelor specifice unei secții de chirurgie, aerul de superioritate al unor asistente, medici și paturi puține, noptiere vechi, pereți scorojiți, multă mizerie, lipsa de interes a cadrelor medicale pentru o boală cronică, nu este schimbată schema conform ghidului, am cumpărat medicamentele din banii mei, personal insuficient, timp de așteptare lung, lipsa unor consumabile, nu se face curățenie conform standardelor,
82,4% consideră că asociațiile de pacienți le reprezintă drepturile și 17,8% cred că nu sunt reprezentați.
