Ce este acest virus AH1N1 care, iată, a ucis zeci de persoane în Ucraina?
Este virusul gripei sezoniere, care circulă în prezent. Aşadar, vorbim despre gripa sezonieră şi despre faptul că, în fiecare an, Ministerul Sănătăţii şi direcţiile de sănătate publică lansează campania de vaccinare împotriva virusului gripal pentru grupele de risc, reprezentate, în principal, de persoanele cu afecţiuni cronice de tipul BPOC (bronho pneumopatie obstructivă cronică), cu afecţiuni cardiovasculare, neoplazice, diabet zaharat, ciroză. Campania de vaccinare de gripă începe în luna octombrie-noiembrie, deoarece se ştie că, pe la jumătatea lunii decembrie, încep să intre în circulaţie virusurile gripale, iar pacienţii trebuie să fie protejaţi, să aibă anticorpii sintetizaţi, pentru a nu face infecţii cu virusul gripal şi pentru a nu dezvolta eventuale forme severe de boală.
La cât timp după vaccinare, se instalează imunitatea la acest virus?
Imunitatea începe să apară după primele şapte zile de la vaccinare şi se consolidează după circa 14 zile.
Virusul este mai virulent anul acesta?
Este greu de spus dacă este sau nu mai virulent, deoarece fiecare pacient reacţionează diferit, în funcţie de răspunsul imun. Cei care au un răspuns imun foarte puternic pot dezvolta forme severe de boală, cei care reacţionează normal dezvoltă forme uşoare şi medii. Aşa se face că foarte multe infecţii cu virusuri gripale sezoniere sunt subclinice, adică nu ajung să se manifeste, chiar dacă timp de 1 - 2 zile, pacientul poate avea o subfebrilitate uşoară, o stare generală uşor alterată.
Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, avem motive de îngrijorare?
Nu aş spune că acum avem motive de îngrijorare. Dar, îndeobşte, este cunoscut că virusurile gripale sunt imprevizibile din punctul de vedere al numărului de cazuri pe care le pot genera într-un sezon. În momentul de faţă, avem câteva cazuri mai severe. Ele sunt cunoscute, monitorizate şi tratate corespunzător. Dar lumea trebuie să înţeleagă că aceasta este gripa sezonieră, gripa din fiecare iarnă.
Şi, totuşi, în Ucraina a făcut victime...
În momentul de faţă, este greu de spus ce este în Ucraina. Pentru că nu avem încă datele legate de virusuri, respectiv despre secvenţierea lor, pentru urmărirea eventualilor mutanţi. Dar este un fenomen epidemiologic, care trebuie urmărit îndeaproape.
Dar Ucraina raportează la Organizaţia Mondială a Sănătăţii numărul deceselor, al cazurilor confirmate...?
În principiu, toată lumea raportează datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, mai ales că sunt o serie de laboratoare, care sunt de referinţă pentru monitorizarea circulaţiei virusurilor gripale, în vederea stabilirii formulei vaccinului pentru sezonul următor. Iar noi trebuie să coroborăm datele la nivelul emisferii nordice cu cele ale emisferei sudice. Aşa se face că tulpina AH3N2 este şi ea inclusiv în vaccin.
În prezent, la Institutul „Matei Balş” aveţi pacienţi diagnosticaţi cu gripă?
Da, avem...
Adulţi, copii, mulţi?
Mai mulţi adulţi, cu forme medii spre severe, motiv pentru care îi monitorizăm crica 2-3 zile.
Domnule profesor, care sunt simptomele care ne avertizează că a dat gripa peste noi?
Sunt simptomele clasice: dureri de cap, pe un fond febril de 38 – 39 de grade Celsius, cu stare generală alterată, cu dureri articulare şi musculare. Acestea sunt primele simptome, după care, la 1-2 zile de la debut, apar rinoreea - secreţii nazale apoase -, tusea seacă ... Sunt simptome care îi permit pacientului ca să-şi dea seama că are gripă.
Domnule profesor, în privinţa virusului Zika, trebuie să ne facem probleme, că la Geneva este reuniune de urgenţă, OMS-ul avansează avertismente...
Nu trebuie să ne facem probleme deosebite. Din două considerente. Unul: populaţia de ţânţari care transmite acest virus este una specifică. Doi: nu a fost identificată circulaţia virusului Zika pe teritoriul României.
În schimb, circulă românii în zone unde virusul este activ?
Este cu totul altceva. Este o diferenţă foarte mare de la călătoria în zonele respective până la transmiterea virusului.
S-a vorbit despre transmiterea pe cale sexuală a virusului Zika. Este posibilă?
Sunt suspiciuni. Dar nu se pune problema transmiterii curente pe cale sexuală. Este posibilă transmiterea pe cale sexuală, dar într-o rată foarte, foarte mică, practic neglijabilă.
Acest ţânţar are un areal anume. Dacă un ţânţar este importat, dacă mai este şi infectat cu virusul Zika, el poate să genereze, pe un areal restrâns, câteva cazuri. Dar, dacă nu este o altă populaţie de ţânţari ,care să ducă mai departe virusul, se întrerupe lanţul de transmitere. Totuşi, o grijă deosebită trebuie să aibă persoanele care călătoresc în ţările care au probleme. Ministerul Afacerilor Externe a anunţat deja care sunt ţările cu potenţial de transmitere a virusului Zika. Deci nu mai rămâne decât să ne informăm.
