"Vă solicităm să luați măsurile necesare pentru a limita extinderea focarului epidemiologic de infectare cu HIV, HBV, HCV în rândul consumatorilor de droguri injectabile la nivel național prin dezvoltarea rapidă a intervențiilor de Harm reduction adresate acestora: programe de schimb de seringi (cu dezvoltarea serviciilor auxiliare de asistență medico-psiho-socială, oferite gratuit și extensiv în unitățile low-threshold, în vederea rezolvării urgențelor medicale minore sau sprijin în obținerea documentelor de identitate), tratament substitutiv accesibil și dezvoltarea capacităților pentru tratamentul hepatitei C la nivel național", se arată în scrisoarea deschisă semnată de ARAS.
În București, potrivit Agenţiei Naţionale Antidrog, sunt 7.189 de consumatori de droguri de mare risc. Prevalența HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile a crescut de la 1% în 2008 la 53,3% în 2012. Prevalența infecției cu VHC era de 74,2%, valoare care menține România în rândul țărilor europene cu o prevalență crescută pentru infecția cu HCV.
"O altă tendință îngrijorătoare este că 12% dintre consumatorii de droguri injectabile infectați cu HIV au și TBC. Tuberculoza, transmisibilă prin aer, poate ajunge mult mai ușor la populația generală. În aceste condiții alarmante, serviciile de reducere a riscurilor nu acoperă nevoile de pe teren (din cauza lipsei de fonduri), iar accesul la tratament HIV/hepatită C, TBC este extrem de dificil pentru consumatorii de droguri injectabile", se menționează în scrisoarea deschisă.
ARAS precizează că programele de reducerea riscurilor, împreună cu accesul neîngrădit la tratament pentru HIV și hepatită B și C, reprezintă soluția pentru stoparea răspândirii celor două boli în rândul consumatorilor de droguri.
"Conform raportului UNAIDS "Do no harm: health, human rights and people who use drugs", un regim juridic care nu pedepsește consumatorii, însoțit de dezvoltarea programelor și serviciilor de reducere a riscurilor, plus acces imediat la tratament, duce la scăderea numărului de infecții noi cu HIV și hepatită și produce beneficii sociale pe termen lung. (...) Tratamentul substitutiv stă la baza reducerii cu 54% a riscului de infectare cu HIV în rândul consumatorilor de droguri: a condus și la o scădere importantă a noilor cazuri de hepatită C, a crescut aderența la tratamentul antiretroviral, a scăzut cheltuielile din domeniul sanitar și a redus cu peste 90% riscul de supradoză cu opiacee", subliniază ARAS în scrisoarea deschisă.
