Este o dietă concepută la Universitatea Monash (Melbourne) de Peter Gibson și Susan Shepherd.
Dieta Fodmap presupune eliminarea unui anumit tip de glucide din alimentație și reintroducerea lor în mod progresiv. Este vorba de un anumit tip de glucide (zaharuri) numite glucide fermentabile cu lanț scurt. Sunt glucide pentru care nu avem un capital enzimatic suficient pentru digestia lor, spune dr.Pierre Nys, citat de doctissimo.
Dieta Fodmap are două faze. Prima fază durează, ideal, șase săptămâni sau minimum două, timp în care se renunță la alimentele foarte bogate în fructoză (fructe, miere, sucuri), lactoză (lactate), fructani (grâu, usturoi, ceapă, varză), galactani (fasole, linte, soia), polioli (sorbitol, manitol, xilitol, maltitol, unele fructe cum sunt cireșe, nectarine, piersici, caise, pere, prune, mango etc.). Acestea vor fi înlocuite cu iaurt sau lapte fermentat, brânză maturată, mandarine...
În a doua fază, se reintroduc treptat și în cantități mici alimentele interzise în prima fază, astfel încât să fie depistate cele are determină reapariția simptomelor digestive. Această fază este una individualizată și se recomandă să fie efectuată potrivit sfaturilor unui nutriționist. De altfel, introducerea acestei diete trebuie făcută numai după consultarea medicului.
Această dietă are multiple avantaje. Ea permite revenirea treptată la o alimentație normală, depistarea și eliminarea acelor alimente provocatoare de tulburări degestive. Astfel, dieta Fodmap vine în ajutorul multor persoane: a celor care au o problemă de intoleranță la gluten, dar cărora nu li s-a confirmat diagnosticul, a celor care suferă de sindorumul de intestin iritabil etc. Nu trebuie omise și inconvenientele. Această dietă poate conduce la o scădere a nivelului de calciu și a bifidobacteriilor intestinale. Totuși, aceste scăderi sunt temporare.
Așadar, în dieta Fodmpa sunt permise: porumbul, făina fără gluten, făina de orez, mamăliga, quinoa, orezul alb, brun, sălbatic, cereale, muesli fără fructe, fasole, paste fără gluten, pâină fără gluten, lapte fără lactoză, iaurt, kefir fără lactoză, brânză maturată, brie, camembert, ouă, pește, carne de pui, tofu, carne roșie, nuci, (nu fistic și caju), banane, afine, merișor, struguri, pepene galben, kivi, lămâi, lime, mandarine, portocale, roșii, gem, maioneză, chilli, ulei vegetal, unt, apă minerală, apă plată, suc de fructe doar din fructele recomandate, ghimbir, îndulcitori (stevia și zaharină).
Citiți despre ce este dieta oloproteică
Citiți despre modul în care evoluează dieta oloproteică a Amaliei Năstase
