Nu suntem egali în faţa gripei: unii se vindecă de gripă cu sau fără tratament în şapte zile, alţii fac forme severe, de durată şi, mai rar, chiar mortale. Potrivit unei echipe de cercetători de la INSERM, o mutaţie genetică până acum necunoscută ar putea fi explicaţia vulnerabilităţii unor pacienţi.
Bolile pulmonare cronice fac parte dintre factorii de risc cunoscuţi pentru faptul că generează forme severe de gripă. Dar originea celor mai multe cazuri de decese prin gripă este adesea inexplicabilă, mai ales la copii.
Iată că cercetătorii americani s-au asociat cu cercetătorii francezi şi au formulat o modificări genetice. Pentru a formula această ipoteză, ei au studiat în ansamblu genomul unei fetiţe de 7 ani cu o formă de infecţie respiratorie. La vârsta de doi ani, fetiţa a fost spitalizată într-o secţie de reanimare pediatrică. Ea nu prezenta nici o boală cunoscută, care să sugereze o vulnerabilitate mai mare la virusuri, comparativ cu alţi copii.
Cercetătorii au descoperit, totuşi, că fetiţa a moştenit o genă modificată, cunoscută pentru amplificarea producţiei de interferon ca răspuns la o infecţie virală la om. Pe baza acestor prime informaţii, cercetătorii de la INSERM estimează că strategiile terapeutice cu interferon recombinate ar putea ajuta la combaterea formelor severe de gripă la copil.