Cercetători americani şi britanici au concluzionat, în urma unui studiu, că este nevoie de cinci zile, în medie, pentru ca oamenii să aibă simptome de îmbolnăvire cu Covid-19, relatează BBC.
Boala Covid-19, care poate cauza febră, tuse şi probleme respiratorii, s-a răspândit în peste 100 de ţări din lume, de la finalul anului trecut, când a fost depistată în China, şi a infectat peste 111.000 de oameni. Dintre aceştia, jumătate s-au vindecat, iar peste 4.000 au decedat.
O echipă de cercetători americani a analizat cazuri cunoscute din China şi alte ţări.
Cei mai mulţi dintre cei care dezvoltă simptome o fac în jur de 5 zile.
Cine nu prezintă simptome până în ziua a 12-a este foarte posibil să nici nu prezinte, însă poate fi în continuare purtător al infecţiei.
Cercetătorii au sfătuit oamenii care pot fi contagioşi - indiferent dacă prezintă simptome - să se autoizoleze pentru 14 zile pentru a evita răspândirea bolii.
Dacă ar fi respectată această recomandare, făcută în mai multe ţări din lume, este estimat că la fiecare 100 de indivizi izolaţi timp de 2 săptămâni, unul dintre ei ar putea dezvolta simptome după ce trece această perioadă, potrivit Annals of Internal Medicine.
Cea mai bună estimare rapidă pe care o avem deocamdată
Profesorul Justin Lessler de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health a spus că descoperirea reprezintă cea mai bună estimare „rapidă” pe care o avem până în prezent. Ea este bazată pe 181 de cazuri.
El a precizat că mai sunt multe lucruri de aflat despre aceste nou coronavirus.
Nu este clar, per ansamblu, câţi oameni prezintă simptome.
Experţii sunt de părere că cei mai mulţi dintre cei care contactează Covid-19 vor avea o boală uşoară.
Unii vor fi asimptomatici - purtători fără a avea simtome. Însă boala poate fi foarte gravă şi chiar letală în unele cazuri - în special la vârstnicii care au deja alte probleme de sănătate.
Perioada de incubaţie, în majoritatea cazurilor, este de până la 14 zile
Profesorul Jonathan Ball, expert în virusologie la Universitatea din Nottingham, a afirmat că studiul a confirmat că, pentru marea majoritate a cazurilor, perioada de incubaţie şi, astfel, perioada de carantină pentru Covid-19 este de până la 14 zile.
„Sunt foarte puţine dovezi, dacă nu niciuna că oamenii pot transmite în mod obişnuit virusul în timpul perioadei asimptomatice”, a subliniat el.
Premierul italian Giuseppe Conte a anunțat luni seara că întreg teritoriul Italiei este declarat ”zonă roșie”, afirmând că țara este în cel mai întunecat moment al existenței sale.
Până acum, în Italia era 16 milioane de persoane în carantină, dar virusul s-a extins și a făcut noi victime cu o repeziciune înfricoșătoare. Numai luni s-au înregistrat alți 97 de morți. Cifra totală a celor decedați este de 463 de persoane.
Sunt cele mai dure măsuri luate în Peninsulă în ultimii 80 de ani. Aproape toate activităţile publice au fost interzise, în timp ce conducerea a zeci de penitenciare se confruntă cu revolte.
Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU) a decis, luni, închiderea şcolilor şi grădiniţelor în perioada 11 martie - 22 martie, a anunţat, luni, premierul interimar Ludovic Orban.
"Este o măsură cu caracter preventiv. Măsura a fost luată pentru a-i feri pe elevi de orice contaminare, a spus Orban”, a spus Orban.
Decizia a fost luată luni seară în cadrul ședinței Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență.
Premierul a mai spus că firmelor și instituțiilor li se va solicita să permită angajaților să lucreze de acasă, în măsura în care acest lucru este posibil.
Ce spune un studiu realizat de experții chinezi
Noul coronavirus se transmite la o distanţă de 4,5 metri de persoana infectată, supravieţuieşte cel puţin 30 de minute în aer după ce „sursa” infecţiei nu mai este prezentă şi rezistă circa patru zile pe diferite suprafeţe.
Cel puţin, asta arată cel mai recent studiu realizat de către experţii chinezi, care explică modul de transmitere a virusului. Primul pacient infectat cu coronavirus a îmbolnăvit, în cursul unei călătorii cu autobuzul, până la 13 pasageri, pe şapte dintre ei aproape instant.
Cercetătorul Hu Shixiong de la Centrul de Control şi Prevenţie din Provincia Hunan, a prezentat rezultatul unui studiu realizat pe pacienţii unui autocar care a călătorit în China pe 22 ianuarie, momentul „zero” pentru declanşarea noului coronavirus. „Pacientul zero”, infectat, a urcat în autobuz, fără a purta mască de protecţie şi fără a şti că este purtător de COVID-19. Rezultatele analizei arată că acesta a îmbolnăvit şapte persoane doar în timpul călătoriei (alţi patru au fost depistaţi pozitiv după).
Deşi în plină epidemie internaţională de noul coronavirus, autorităţile internaţionale îi sfătuiau pe oameni să păstreze o distanţă sigură de unu-doi metri, cercetătorii chinezi au descoperit că o persoană bolnavă îi poate infecta pe cei care se află chiar şi la o distanţă de 4,5 metri. Apoi, coronavirusul care provoacă boala COVID-19 poate supravieţui cel puţin 30 de minute în aer, timp în care poate infecta alte persoane, conform studiului experţilor guvernului chinez. Totodată, virusul rezistă timp de mai multe zile pe suprafeţe, crescând astfel riscul de transmitere în rândul persoanelor care iau contact cu ele şi apoi îşi ating faţa. Perioada de supravieţuire diferă în funcţie de tipul suprafeţei şi temperatură. „Poate fi confirmat că într-un spaţiu închis, ventilat, distanţa de transmitere depăşeşte distanţa considerată sigură. Iar legat de temperatură, virusul rezistă la temperaturi de 36,6 grade Celsius circa trei zile pe sticlă, textile, metal, plastic sau hârtie”, se precizează în studiu.
Spre exemplu, dacă o persoană infectată călătoreşte cu un mijloc de transport îi infectează pe pasagerii care stau la cel mult 4,5 metri de acesta, fără a interacţiona cu aceştia, aşa cum a fost şi cazul pacientului zero, care pe durata călătoriei sale cu autobuzul a infectat 13 persoane, chiar dacă unele se aflau la 6 scaune distanţă. În plus, virusul supravieţuieşte în aer circa 30 de minute după ce persoana infectată a coborât şi poate fi „inhalat” de către alţi pasageri care se urcă în mijlocul de transport”, explică studiul.
