Nu este o noutate: laptele vegetal, cum este cel din soia, nu este lapte, ci suc. Totuși, cuvântul lapte este adesea folosit pentru a desemna aceste produse, inducând consumatorii în eroare. Este motivul pentru care justiția europeană a tranșat această problemă, reamintând că denumirile de ”lapte” și ”produse lactate” trebuie rezervate exclusiv produselor de origine animală.
În Germania, un tribunal a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru un litigiu între societatea TofuTown, care produce și distribuie alimente vegetariene și vegan sub denumiri de ”unt de tofu”, ”brânză vegetală”... și o asociație din Berlin care luptă contra concurenței neloiale, Verband Sozialer Wettbewerb. Potrivit acestei asociații, aceste denumiri încalcă reglementarea Uniunii Europene în privința denumirilor pentru lapte și produse lactate. Pe de altă parte, TofuTown susține că publicitatea sa nu contravine reglementării invocate.
Potrivit acestei societăți, modul în care consumatorul înțelege acești termeni a fost considerabil modificat în ultimii ani. În plus, această societate ar folosi denumiri ca ”unt” sau ”cremă” izolat, dar, întotdeauna, în asociere cu nume ce fac trimitere la originea vegetală a produselor, ca de exemplu ”unt de tofu”.
A evita orice confuzie
Justiția europeană a subliniat că, de aproape 30 de ani, reglementarea precizează în mod riguros denumirea ”lapte” exclusiv la laptele de origine animală. Aceasta este valabilă și în cazul derivatelor din lapte: cremă, unt, brânză, iaurt.
Scopul acestei decizii este de a evita orice confuzie în rândul consumatorilor care ar putea fi influențați că aceleași beneficii ale unui aliment le vor avea consumând alt aliment. Sunt totuși excepții din care nu fac parte tofu și soia.
Potrivit Curții Europene, unele alimente nu creează confuzie printre consumatori, ca de exemplu: crema de orez, lichiorurile de fructe, crema de castane, untul de arahide...
