Un tratament de inducere a toleranței alimentare este capabil să desensibilizeze sistemul imun, permițând introducerea în alimentație a unor mici cantități de alimente, știute că provoacă alergii. “Când suntem alergici, se produc anticorpi ai alergiei, care sunt foarte puternici și care declanșează simptome când apare alergenul. Acești anticorpi sunt IgE. Și o persoană care nu este alergică poate avea anticorpi IgE la unele alimente, dar el nu este alergic, deoarece el mai are și sisteme anti-inflamtorii, anti-alergice spontane, naturale. Atunci când inducem toleranța, sperăm să inducem exact aceste contra măsuri anti-inflamatorii, aceste celule anti-inflamatorii și acesti anticorpi anti-inflamatorii, explică profesorul Federic Berard, din cadrul serviciului de alergologie al Centrului Spitalicesc din Lyon Sud.
Introducerea în dietă a unor alimente știute ca declanșatoare de reacții alergice se face sub supraveghere medicală, deoarece riscul este real. Dar beneficiul pentru pacienți este esențial. “Pacienții care suferă de alergie alimentara au o serie de fobii, refuză să meargă la un restaurant, au tot felul de constrângeri. Pentru a-i elibera și a le conferi protecție, am indus unor pacienți toleranța pentru a stopa reacțiile alergice atât de severe. Aceasta nu este administrată pentru plăcerea de a mânca un aliment, spune dr Franck Godesky, alergolog.
Prof. dr Diana Deleanu, președinte al Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică, precizează că sunt trei reacții la alimente: intoxicația cauzată de bacterii; intoleranța alimentară determinată de anumite reacții particulare ale organismului – intoleranta la lactoză, gluten, reacții la aditivi alimentari (glutamat monosodic, sulfiti); alergia mai rară, dar mai periculoasă. Manifestările alergiei sunt: ușoare (afectează un singur organ prin roșeață, erupție, mâncarime; medii – manifestările cuprind și alte părți ale organismului, incluzând și jena la respirație; severe – cu afectarea întegului organism. În această situație, manifestările sunt multiple: respiratorii, crampe abdominale, vărsături, diaree, scăderea tensiunii arteriale, pierderea cunoștinței.
Alimente bogate în histamină sunt crustaceele, fructele de mare, peștele oceanic, congelat, cârnații uscați, brânza fermentată, alimentele fermentate (murături), icre de pește, fragi, ciocolată, albus de ou, conserve, arahide etc.
