Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 15 ţări europene nu au renunţat la folosirea azbestului, un material extrem de nociv pentru sănătate. În 2010, 53 de ţări din Regiunea Europa OMS s-au angajat să ia măsuri prin care să se interzică definitiv, până în 2015, folosirea azbestului în special în construcţiile de clădiri (acoperişuri), la unele instalaţii şi ţevi, boilere, căptuşirea unor obiecte de ornament etc. Totuşi, în prezent, aproximativ 300 de milioane de europeni sunt expuşi, zilnic, efectelor novice ale expunerii la azbest. Printre ţările care nu au dat curs recomandărilor OMS sunt Rusia, Kazakhstan şi Kirghizstan. La ora actuală, Rusia deţine locul întâi în lume în privinţa exportului de azbest cu o producţie de un million de tone anual.
Trebuie reţinut că azbestul, considerat cancerigen încă din 1997 de Centrul internaţional pentru cercetarea cancerului, este extrem de periculos pentru sănătate. Fibrele de azbest, de sute de ori mai fine comparativ cu firul de păr, se depun, prin inhalare, în plămâni şi pot provoca diferite forme de cancer : pulmonar, de ovare, laringe, dar şi fibroze etc. Azbestul este considerat o veritabilă bombă cu efect întârziat, deoarece bolile pe care le provocă se manifestă, în general, după 20-40 de ani de la expunere.
OMS subliniază că, în fiecare an, în Europa 15.000 de persoane îşi pierd viaţa din cauza bolilor provocate de expunerea la azbest.
În ţara noastră, prin lege, azbestul este interzis din 2006, dar trebuie manifestată vigilenţă în privinţa materialelor de construcţii pe care urmează să le cumpărăm şi nu avem certitudini în legătură cu provenienţa lor.
