Alianţa pentru o Românie Curată urmăreşte respectarea transparenţei instituţiilor publice. Gradul de transparență a instituțiilor s-a făcut şi prin verificarea site-urile ministerelor, primăriilor de orașe reședință de județ și Consiliilor Județene. Potrivit româniacurată.ro „sondarea” a avut loc în ultimele zile ale lunii mai a acestui an.
Mai puțin de jumătate dintre Consiliile judeţene spun ce au muncit anul trecut
Numai 19 consilii judeţene au rapoartele pe anul 2014 publicate pe site. Unul dintre consilii are pe site rapoartele chiar dinainte de a se introduce obligaţia legală de a le face publice. Este vorba despre CJ Argeş, care are disponibile pe site toate rapoartele din 2000 până în prezent, cu excepţia anilor 2013 şi 2007.
La polul opus, topul ruşinii în materie de transparenţă cupinde: CJ Bacău, CJ Brăila, CJ Braşov, CJ Buzău, CJ Covasna, CJ Neamţ şi CJ Vrancea, care nu au publicat niciun raport de activitate pe site.
Primăriile de sector ale bucureștenilor nu dau socoteală alegătorilor
Din 46 de primării verificate (40 ale municipiilor reşedinţă de judeţ şi 6 ale sectoarelor din Bucureşti), mai puţin de jumătate (20) au raportul de activitate pe anul 2014 disponibil pe site. Între acestea nu se află niciuna dintre primăriile de sector ale Bucureştiului.
Primăria Ploieşti este singura care a publicat toate rapoartele de activitate din 2001 până în prezent.
Topul ruşinii este reprezentat de: Alba-Iulia, Sectorul 2 şi Sectorul 5 din Bucureşti, Constanţa, Drobeta-Turnu Severin, Miercurea Ciuc, Slatina, Suceava, Târgovişte, Tulcea şi Vaslui, care nu au niciun raport de activitate pe site.
În ceea ce priveşte cazurile extreme se remarcă Primăria Constanţa, unde rapoartele erau iniţial prezente, dar împărţite în două secţiuni. Cele din mandatul curent erau în profilul primarului, iar cele din mandate anterioare se găseau în rubrica dedicată consiliului local. Ambele secţiuni au dispărut între timp.